Conform Economistul.ro: Berlinul se confruntă cu o dilemă majoră în relația sa cu China, într-un context marcat de scepticism crescând în rândul propriilor cetățeni. Un sondaj recent realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) arată că 60% dintre susținătorii principalelor partide din coaliția germană, CDU/CSU și SPD, consideră Beijingul un rival sau un adversar. Această percepție plasează Germania în fruntea țărilor europene cu cel mai ridicat nivel de scepticism față de influența chineză.
Industria auto, între protecție și competitivitate
Industria auto germană se află în centrul unei presiuni comerciale crescânde, unde Berlinul încearcă să echilibreze necesitatea protejării producției interne cu menținerea unor relații economice vitale cu China. Analiza ECFR subliniază că sectorul prelucrător din Germania a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar tendința de scădere continuă, estimându-se o pierdere de circa 10.000 de posturi lunar.
Percepția publică germană, contrastată în Europa
Sondajul ECFR, realizat în mai 2026 pe un eșantion de peste 19.000 de respondenți din 15 țări europene, inclusiv 2.138 din Germania, evidențiază o divergență semnificativă în percepția față de China. În timp ce în Italia (56%) și Spania (65%) majoritatea consideră China un partener necesar sau chiar un aliat, în Germania scepticismul este accentuat. Autorii analizei sugerează că această atitudine publică ar putea oferi guvernului german spațiul politic necesar pentru a adopta o abordare mai fermă față de dependențele economice de Beijing, fără riscul unei reacții negative puternice din partea electoratului.
Această schimbare de atitudine intervine într-un moment în care Germania a început să limiteze blocarea unor măsuri comerciale europene mai stricte. În timp ce Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au solicitat recent Comisiei Europene acțiuni mai decisive împotriva Chinei, Germania, deși tradițional defensivă în aceste privințe, pare să-și modifice poziția. Consiliul European din iunie a pledat pentru accelerarea măsurilor de consolidare a competitivității, reducerea dependențelor și întărirea securității economice a UE, subliniind nevoia de progrese în reînnoirea industriei europene.
Industria auto este identificată ca fiind cel mai expus sector la concurența chineză. Producătorii germani se confruntă nu doar cu pierderi de cotă de piață pe piața internă chineză, ci și cu o competiție tot mai acerbă din partea companiilor chineze pe piețele europene și internaționale. Această situație reconfigurează relația tradițională dintre politica industrială germană și China, în care accesul la piața chineză și integrarea în lanțurile de producție au susținut mult timp menținerea unor legături economice strânse.
Scepticismul față de China nu implică însă o respingere a tranziției energetice. 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă și continuarea electrificării economiei. La nivelul celor 15 țări analizate, acest procent ajunge la 61%. ECFR sugerează că acest consens ar putea permite combinarea tranziției energetice cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi, prin susținerea industriilor europene în domenii precum energia eoliană și bateriile.
Cu toate acestea, analiza subliniază că opinia publică nu se traduce automat într-un mandat pentru măsuri comerciale specifice, precum tarife sau restricții împotriva companiilor chineze. Germania și China rămân interconectate prin fluxuri comerciale și investiții, iar o separare bruscă ar genera costuri semnificative. Dezbaterea europeană se concentrează în prezent pe reducerea riscurilor în sectoare strategice, fără a urmări o desprindere completă a celor două economii. Protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene sunt componente cheie ale acestei strategii.
Pe lângă presiunile economice, relația cu Beijingul este marcată și de alte aspecte, precum sancțiunile impuse de Consiliul UE în martie 2026 unor entități și persoane chineze implicate în atacuri cibernetice. Una dintre companiile sancționate a fost asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive în șase state membre între 2022 și 2023.
ECFR consideră că guvernul german poate folosi acest context pentru a promova o abordare europeană mai fermă, care să îmbine tranziția energetică cu investiții în industria europeană și cu reducerea dependențelor. Analiza avertizează că amânarea unor astfel de decizii ar putea duce la deteriorarea competitivității industriale și ar putea genera costuri politice pe termen lung.
Sursa: Economistul.ro
