Conform Economistul.ro: Germania, tot mai sceptică față de China: 60% dintre susținătorii coaliției de guvernare văd Beijingul ca rival sau adversar
Germania se confruntă cu o schimbare semnificativă în percepția publică față de China, cei mai mulți dintre susținătorii partidelor de guvernământ, CDU/CSU și SPD, considerând acum Beijingul un rival sau chiar un adversar. Un sondaj realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) arată că Germania înregistrează cel mai înalt nivel de scepticism față de China dintre cele 15 țări europene incluse în cercetare, în timp ce în țări precum Italia și Spania majoritatea respondenților văd China ca un partener necesar sau chiar un aliat.
Această atitudine publică intervine într-un moment de presiune economică tot mai mare asupra politicii germane față de China. Industria prelucrătoare din Germania a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar estimările indică o continuare a declinului cu circa 10.000 de posturi pe lună. Sectorul auto este considerat cel mai expus, producătorii germani pierzând cotă de piață atât în China, cât și pe piețele internaționale în fața concurenței chinezești.
Autorii analizei ECFR subliniază că reticența factorilor de decizie de la Berlin a limitat până acum susținerea Germaniei pentru măsuri comerciale europene mai ferme. În timp ce Franța, Italia și alte state au cerut măsuri mai rapide și mai puternice din partea Comisiei Europene împotriva practicilor comerciale chineze, Germania a preferat o abordare mai prudentă, axată pe consolidarea relațiilor industriale cu Beijingul.
Cu toate acestea, poziția Berlinului pare să se modifice. Germania nu mai blochează în mod activ o abordare europeană mai fermă și a acceptat inițiative menite să reducă dependențele economice și să protejeze industriile europene. Consiliul European din iunie a subliniat necesitatea accelerării măsurilor pentru creșterea competitivității, reducerea dependențelor și consolidarea securității economice a Uniunii Europene.
Industria auto, în prima linie a tensiunilor comerciale germano-chineze
Industria auto germană se află în centrul disputelor comerciale dintre Germania și China. Producătorii germani se confruntă cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze, care câștigă teren rapid pe piețele globale, inclusiv în Europa. Această situație a modificat dinamica relațiilor economice, accesul la piața chineză, un pilon al strategiei industriale germane ani de zile, fiind acum echilibrat de îngrijorări legate de dependențele strategice și concurența neloială.
Creșterea capacităților industriale chineze în sectoare precum automobilele electrice, bateriile și tehnologiile energetice a adăugat o nouă dimensiune dezbaterii privind relațiile economice. Dependența de furnizorii chinezi în aceste domenii emergente reprezintă o provocare majoră pentru Germania și Uniunea Europeană.
Sondajul ECFR sugerează că opiniile publicului german oferă guvernului spațiu politic pentru o abordare mai fermă. Potrivit analizei, 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, o tendință care se aliniază cu obiectivul european de decarbonizare. Proporția este similară la nivelul celor 15 țări analizate, unde 61% dintre respondenți favorizează prioritizarea energiei regenerabile.
Tranziția energetică și reducerea dependenței de China: un obiectiv comun
Autorii analizei ECFR consideră că tranziția energetică și reducerea dependențelor economice de China pot merge mână în mână. Investițiile în capacități industriale europene în sectoare precum energia eoliană și bateriile ar putea limita apariția unor noi dependențe în fața Chinei. Această strategie ar viza consolidarea industriei europene în paralel cu electrificarea economiei.
Este important de menționat că analiza ECFR subliniază că sprijinul public pentru o atitudine mai fermă nu implică neapărat respingerea completă a relațiilor economice cu China. Germania și China rămân puternic interconectate prin comerț, investiții și lanțuri industriale, iar o separare bruscă ar genera costuri semnificative. Dezbaterea europeană se concentrează pe gestionarea riscurilor în sectoare strategice, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților interne, nu pe o ruptură totală.
În plus, relația cu Beijingul este marcată și de alte tensiuni. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice asupra statelor membre, accentuând complexitatea legăturilor dintre cele două blocuri. Pentru Germania, contextul actual necesită o gestionare atentă a comerțului, investițiilor, concurenței industriale și a riscurilor de securitate cibernetică și tehnologică.
Sursa: Economistul.ro
