Conform Economistul.ro: Șase din zece susținători ai principalelor partide de coaliție din Germania, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau un adversar, plasând astfel Berlinul în fruntea scepticismului european față de Beijing, conform unui sondaj al European Council on Foreign Relations (ECFR). Acest nivel ridicat de reticență contrastază puternic cu percepțiile din țări precum Italia sau Spania, unde majorități considerabile văd China ca partener necesar sau aliat.
Industria auto, sub presiune economică
Industria auto germană se află în centrul unei complexe ecuații comerciale, Berlinul încercând să echilibreze protejarea producției europene cu menținerea unor relații economice vitale cu China. Sectorul prelucrător german a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar analiștii ECFR anticipează o continuare a acestei tendințe, cu aproximativ 10.000 de posturi pierdute lunar. Producătorii germani se confruntă cu o concurență acerbă pe piața chineză, dar și cu ascensiunea rapidă a companiilor auto chineze pe piețele europene și internaționale.
Navigând tranziția energetică și dependențele
În ciuda preocupărilor legate de China, sprijinul public german pentru tranziția energetică rămâne solid. 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energii regenerabile, o cifră apropiată de media europeană de 61%. Această dualitate sugerează posibilitatea ca Germania să își consolideze poziția în sectoarele verzi, precum energia eoliană și producția de baterii, concomitent cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi. Dezvoltarea industriei europene în aceste domenii ar putea preveni crearea unor noi vulnerabilități economice în contextul tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon.
Autorii analizei ECFR sugerează că opinia publică favorabilă oferă guvernului german un spațiu politic necesar pentru a adopta o abordare mai fermă față de dependențele economice de Beijing. Această interpretare politică indică o potențială schimbare de curs pentru Berlin, care în trecut a ezitat să susțină măsuri comerciale europene mai restrictive împotriva Chinei. Totuși, eforturile recente ale unor țări precum Franța, Italia sau Spania pentru a impune măsuri de apărare comercială mai dure împotriva Chinei arată o tendință europeană de creștere a prudenței economice. Consiliul European din iunie a subliniat importanța accelerării măsurilor pentru consolidarea competitivității, reducerea dependențelor strategice și fortificarea securității economice la nivelul Uniunii Europene.
Presiunea asupra Germaniei nu vine doar din competiția comercială, ci și din alte sfere. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice vizând statele membre. Una dintre companiile sancționate a fost asociată cu compromiterea a peste 65.000 de dispozitive electronice în șase țări europene între 2022 și 2023. Astfel, relația complexă dintre Germania și China implică în prezent comerț, investiții, concurență industrială acerbă, dar și aspecte legate de securitatea cibernetică și riscuri tehnologice. Analiza ECFR subliniază că o amânare a deciziilor strategice ar putea genera costuri politice pe termen lung pentru guvernele europene, în special în contextul deteriorării competitivității industriale.
Sursa: Economistul.ro
