Primăria Sectorului 1 din București a adoptat recent o hotărâre care schimbă fundamental modul în care sunt gestionate locuințele sociale destinate persoanelor vulnerabile. Decizia aduce în prim-plan o concentrare mai mare a controlului în mâinile aparatului primarului George Tuță, ceea ce a generat controverse și întrebări despre transparență și corectitudine în distribuirea acestorBeneficii sociale.
### Reforma administrativă a contractelor de închiriere
Conform noii Hotărâri, atribuțiile pentru încheierea, derularea și încetarea contractelor de închiriere pentru apartamentele sociale se vor transfera de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) către o structură direct subordonată primarului. Astfel, responsabilitatea administrativă va trece în gestionarea Serviciului Fond Imobiliar și Parcări din cadrul Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale.
Aceasta înseamnă că, de acum înainte, toate activitățile legate de contractele de închiriere, precum întocmirea, actualizarea și monitorizarea plăților, vor fi sub controlul direct al primarului George Tuță. Potrivit noii reglementări, toate contractele aflate în derulare, precum și dosarele solicitanților, vor trebui predate acestei structuri în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii. În plus, toate procedurile de reziliere a contractelor pentru nerespectarea obligațiilor vor fi gestionate de aceiași structură, ceea ce ridică întrebări despre posibile abuzuri sau favorizarea anumitor categorii de beneficiari.
La rândul său, DGASPC Sector 1 își va păstra rolul în procesul de atribuire a locuințelor sociale, fiind responsabilă în continuare pentru verificarea documentației, gestionarea dosarelor și participarea la selecția beneficiarilor. Astfel, statul de prim responsabil pentru gestionarea imobilelor se va schimba, dar procesul de alocare va rămâne în mare parte neschimbat, cel puțin pentru moment.
### Disparitatea între cerere și disponibilitate de locuințe
Situația locuințelor sociale din Sectorul 1 Badă o imagine clară asupra provocărilor cu care se confruntă Primăria. La sfârșitul anului trecut, peste 1.900 de persoane au depus cereri pentru a obține un apartament social, dar doar 61 de locuri erau disponibile. Aceasta în condițiile în care, conform datelor publicate, autoritățile locale nu reușesc să acopere din plin solicitările, gestionând un număr foarte mic de apartamente pentru un număr atât de mare de solicitanți.
Active Watch a realizat și un raport alarmant, arătând că, din 2010 până în 2022, primăria a reușit să acopere doar 7,7% din numărul total de dosare înregistrate. În acest peri
od, administrația sectorului a achiziționat 215 apartamente, însă aceste eforturi nu sunt suficiente pentru nevoile reale ale comunității. Cererile continuă să fie în creștere, iar fondurile limitate fac ca multor oameni să rămână în rândul beneficiarilor eligibili, dar fără posibilitatea de a primi o locuință socială.
### Influențe din orașele limitrofe și problematici de moralitate
Situația devine și mai complexă în orașul Otopeni, unde unii lideri locali, în colaborare cu primarii PSD, au reușit să acorde apartamente sociale apropiaților, beneficiind astfel de privilegii netransparente. Așa-zisa practică a ocupării beneficiilor sociale de către cei din cercul apropiat a fost expusă în urma unor investigații de presă, care au demonstrat că asemenea locuințe, uneori de peste 100 de metri pătrați, sunt ocupate de oameni cu posibile legături politice sau influență locală, în timp ce categoriile vulnerabile sunt ignorate.
Chiriile acestor beneficiari privilegiați sunt subvenționate din bugetul local, iar diferența de preț față de chiriile de piață este exorbitantă. În timp ce pentru un beneficiar „de lux” plata lunară poate fi sub 160 de lei, alte apartamente similare sunt închiriate cu sume între 2.500 și 3.500 de lei, ceea ce evidențiază o practică ce pune în discuție corectitudinea și transparența în repartizarea locuințelor. În plus, locatarii privilegiați au declarat că, deși stilul de viață al lor este mult peste standardele unui beneficiar social, consideră că merită această formă de ajutor.
Această situație pune sub semnul întrebării, nu doar eficiența, ci și moralitatea modul în care sunt gestionate locuințele sociale în anumite localități din țară. În timp ce mulți români vulnerabili așteaptă ani pentru a fi relocați, în alte zone oficialii par să fi transformat beneficiile sociale într-un privilegiu pentru apropiați, într-un sistem de favorizare selectivă, ce riscă să submineze încrederea în administrația publică.
Pe fondul acestor dezvăluiri, noile măsuri ale Primăriei Sectorului 1 și cele din Otopeni ar putea deschide calea pentru o mai mare transparență și responsabilitate în gestionarea locuințelor sociale. Cu toate acestea, realitatea rămâne încă marcată de discrepanțe, iar autoritățile vor trebui să ofere explicații clare și acțiuni concrete pentru a redresa aceste dezechilibre.
