România sub lupa unui expert militar: numărul de militari și impactul asupra securității naționale în contextul crizei din Ucraina
Pe fondul escaladării conflictului din Ucraina și a incertitudinilor legate de evoluțiile geopolitice din regiune, opinia unui fost ofițer de elită devine tot mai relevantă în dezbaterile despre apărarea națională a României. Generalul de brigadă (r) dr. Mircea Mîndrescu atrage atenția asupra faptului că forțele armate ale țării noastre, în prezent estimate la aproximativ 70.000 de militari, dintre care doar circa 20.000 sunt dedicați activităților de luptă, sunt insuficiente pentru a face față provocărilor din estul Europei.
Un număr de militari de luptă insuficient în fața contextului regional
„Numărul de militari combatanți ai României, adică aproximativ 20.000, din totalul de 70.000, este total insuficient dacă ne uităm la evenimentele din Ucraina și la ceea ce ne așteaptă în viitor”, afirmă generalul Mîndrescu. În opinia sa, pentru a putea asigura o apărare eficientă și a participa activ în alianțele regionale și internaționale, capacitatea de luptă a armatei române trebuie reevaluată și, cel mai probabil, extinsă.
Contextul actual din Ucraina a scos la iveală vulnerabilitățile unei armate cu resurse si capacități limitate raportate la dimensiunea și complexitatea situației din regiune. În plus, creșterea numărului de militari implicați în operațiuni de intervenție, precum și dotarea tehnică și logistică a forțelor trebuie să fie priorități pentru autorități. În mod evident, o forță de apărare bine echipată și pregătită reprezintă un factor determinant în menținerea stabilității regionale și în asigurarea apărării teritoriului național.
NATO, crucială pentru securitatea României și a regiunii
Pe lângă deficitul numeric al forțelor românești, generalul Mîndrescu opinează că o eventuală disoluție a Alianței Nord-Atlantice ar avea consecințe dezastruoase pentru întreaga Europă și pentru Statele Unite. „NATO este vitală și pentru SUA, deoarece din cele opt state arctice, șapte se află în aproximativ același coș de interese și vulnerabilități, iar solidaritatea alianței devine crucială pentru menținerea echilibrului regional”, explică expertul.
O asemenea opinie este susținută de evoluțiile geopolitice din ultimii ani, în contextul în care și Rusia, dar și alte state cu interese în nordul global, își întăresc pozițiile și strategia de influență. Pentru România, apartenența la NATO nu reprezintă doar un simbol, ci o garanție reală a sprijinului militar și politico-diplomatic în fața oricăror amenințări.
Răspunsul și planurile autorităților
Este clar că, în fața acestor amenințări crescânde, strategia de securitate a țării trebuie adaptată urgent. În ultimii ani, au fost făcute pași pentru modernizarea și sporirea capacității armatei, însă aceste inițiative trebuie accelerate dacă țara dorește să fie pregătită pentru provocări de amploare.
De asemenea, discuțiile legate de consolidarea prezenței militare în regiune, cooperarea cu NATO și implicarea în exerciții și misiuni internaționale sunt considerate de experți ca fiind esențiale în asigurarea unui nivel de apărare corespunzător. În plus, abordarea trebuie să includă și componenta de pregătire a populației civile pentru situații de urgență, precum și o reconsiderare a strategiei de răspuns în fața unui conflict armat de amploare.
Perspectiva pe termen lung
Deși tensiunile sunt în continuare crescute, perspectivele pentru consolidarea capacităților militare românești depind de voința politică a guvernanților și de angajamentul partenerilor internaționali. În scena geopolitică actuală, România trebuie să își mențină poziția de partener de încredere al NATO, să-și crească numărul de militari de luptă și să continue reformele structurale, dacă vrea să nu fie prinsă nepregătită în fața oricăror scenarii de conflict.
Pentru România, în contextul acestor tensiuni, întărirea sistemului de apărare națională nu mai este o opțiune, ci o necesitate imperativă pentru siguranța și stabilitatea pe termen lung în regiune. Autoritățile trebuie să analizeze cu maximă seriozitate și responsabilitate resursele și prioritățile strategice pentru a asigura un viitor sigur pentru cetățenii săi, în timp ce partenerii internaționali trebuie să rămână uniți și preocupați de consolidarea unei zone de securitate stabilă.
