Creierul uman se conectează direct la computer, permițând scrierea fără utilizarea mâinilor, o realizare importantă pentru persoanele cu paralizie severă. Un studiu recent, publicat în Nature Neuroscience, a demonstrat funcționarea unei interfețe creier-calculator (BCI) care transformă gândurile în text, deschizând noi perspective pentru comunicare.
Pentru mulți oameni, scrierea este o activitate automată. Însă, pentru cei cu paralizie, comunicarea poate fi un proces dificil și lent. Tehnologiile existente, bazate pe mișcările ochilor, de exemplu, sunt adesea dificil de utilizat pe termen lung. Studiul recent reprezintă un pas important în depășirea acestor bariere.
Viitorul comunicării pentru persoanele cu dizabilități
Cercetătorii au dezvoltat un implant experimental, o interfață creier-calculator care face legătura între activitatea cerebrală și un computer. Dispozitivul permite persoanelor cu paralizie să scrie pe o tastatură virtuală folosind doar gândurile, fără mișcări fizice. Unul dintre participanți a atins viteze de scriere comparabile cu cele ale unei persoane fără dizabilități.
Implantul conține microelectrozi plasați în cortexul motor, zona creierului responsabilă de controlul mișcărilor. Aceștia detectează intenția de a mișca, traducând semnalele cerebrale în comenzi digitale. Edward Chang, neurochirurg la Universitatea din California, San Francisco, a descris rezultatele drept un progres tehnic important, apropiind tastarea prin creier de viteze utile în comunicarea reală.
Participanții la studiu au încercat să execute 30 de mișcări distincte ale degetelor, iar un computer a tradus activitatea cerebrală asociată fiecărei mișcări într-o tastă distinctă pe o tastatură virtuală. Decalajul dintre gând și răspunsul dispozitivului devine aproape inexistent.
De la intenție la acțiune digitală
Pentru persoanele implicate în studiu, activități simple, cum ar fi scrierea unui cuvânt, solicitau în trecut eforturi considerabile. Acum, menținerea atenției până la finalul unei propoziții devine posibilă la o viteză comparabilă cu cea a unei persoane fără afectări motorii severe. Primul participant, paralizat de la gât în jos, a scris cu viteze de până la 47 de caractere pe minut, cu o acuratețe de 81%. Al doilea, care suferea de scleroză laterală amiotrofică (SLA), a tastat până la 110 caractere (22 de cuvinte) pe minut, cu o acuratețe de 95%.
Justin Jude, unul dintre autorii studiului și cercetător la Universitatea Brown, a explicat că performanța a depins de numărul de electrozi motori folosiți, dar și de modul în care afecțiunile participanților au influențat creierul. În lipsa unor astfel de tehnologii, comunicarea poate fi un proces epuizant pentru persoanele cu paralizie.
Următorii pași
Viteza maximă înregistrată în acest studiu este cu 20 de caractere pe minut mai rapidă decât recordul anterior pentru un BCI. Co-autorul Daniel Rubin, neurolog la Spitalul General Massachusetts, a subliniat importanța vitezei în comunicare. Studiul a inclus doar doi participanți, iar procedura de implantare este invazivă. Cercetările continuă, iar decodificarea mișcărilor degetelor este doar un prim pas către restabilirea unor mișcări mai complexe.
În martie 2026, China a devenit prima țară care a aprobat pentru uz comercial un dispozitiv BCI implantabil destinat persoanelor cu paralizie.
