De la începutul crizei mondiale a prețurilor la energie, România se află într-un scenariu abia întreținut de diversificarea resurselor și de eforturile locale de producție. În această perioadă, prețul carburanților a înregistrat creșteri semnificative, cu un impact direct asupra buzunarului românilor și a economiei naționale. Însă, un aspect mai puțin discutat, dar care poate avea consecințe grave, ține de riscul penuriei, mai ales la motorină, unde dependența de importuri face situația extrem de vulnerabilă.
Riscul penuriei de motorină, mai acut decât cel pentru benzină
Motorina reprezintă un combustibil esențial pentru agricultură, transport și industrie. De când a început criza, creșterea prețurilor a fost alarmantă, lucru observabil mai ales de către operatorii economici și agricultori. Problema fundamentală este dependența de importuri, care, în condițiile actuale, poate duce la situații de penurie. Cu alte cuvinte, riscul de a face „pana prostului” devine tot mai real.
Situația se complică din cauza creșterii costurilor de achiziție și a întârzierilor în livrare, cauzate de perturbările lanțurilor logistice globale. În plus, fluctuațiile pe piața internațională de petrol influențează direct prețul motorinei, iar disponibilitatea acesteia devine tot mai fragilă. La benzină, situația nu e la fel de critică, dat fiind că România produce o mare parte din necesar și dispune de stocuri strategice mai consistente, însă și aici riscul crescut de penurie nu poate fi ignorat.
Dependența de importuri agravează situația
Conform datelor recente, aproximativ 70% din necesarul de motorină al României provine din importuri, în special din țări din Europa de Est și din Rusia. Această dependență a făcut ca orice fluctuație pe piața internațională să aibă un efect imediat asupra stocurilor interne. În condițiile în care conflictul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei limitează fluxurile de combustibil, riscul penuriei de motorină devine tot mai acut.
Experții chiar avertizează că, dacă această situație persistă, România s-ar putea confrunta cu un deficit temporar de motorină, mai ales în lunile de vârf ale agriculturii sau în perioadele de creștere a consumului. În comparatie, rezerva de benzină se află într-o poziție relativ mai sigură, dar este doar o chestiune de timp până când și această linie de apărare va putea fi depășită dacă raportul dintre importuri și stocuri nu se va inversa.
Impactul asupra economiei și populației
Creșterea prețurilor la carburanți aduce cu sine și riscuri pentru stabilitatea economică. Transporturile și logistica se resimt direct, iar cheltuielile suplimentare se transferă asupra prețurilor produselor finale, alimentând inflația. Pentru populație, creșterea costurilor la carburant înseamnă atât mai mult cheltuieli pentru deplasări, cât și o presiune asupra bugetului de familie.
Guvernul a încercat să ia măsuri temporare, precum stocuri strategice și reduceri de taxe, însă acestea nu sunt suficiente pentru a combate și efectele pe termen lung. Un deficit de combustibil poate avea repercusiuni majore în situațiile în care lanțurile de aprovizionare sunt întrerupte, iar prețurile continuă să urce.
Pe data de 15 aprilie 2023, Autoritatea pentru Situatii de Urgenta anunța că mobilizează stocuri de urgență pentru prevenirea penuriei, însă decizia de a păstra rezerve strategice și de a diversifica sursele devine esențială pentru evitarea unor crize majore. În acest moment, România trebuie să găsească soluții pe termen mediu și lung pentru reducerea dependenței de importuri și pentru creșterea capacităților de producție interne, astfel încât să nu fie nevoită să se bazeze exclusiv pe importuri în momentele de criză.
