Australia a acordat marți vize umanitare a cinci jucătoare de fotbal din Iran, care au solicitat azil, temându-se pentru siguranța lor la întoarcerea în țara natală. Decizia vine după o serie de evenimente tensionate în cadrul Campionatului Asiatic de Fotbal, unde aceste sportive au refuzat să cânte imnul național iranian înaintea unui meci, și după fuga lor din cantonament, protejate în prezent de autoritățile australiene.
Reacția autorităților și susținerea internațională
Premierul australian Anthony Albanese a confirmat decizia guvernului de a le oferi protecție celor cinci jucătoare, declarând că “australienii au fost impresionați de situația dificilă a acestor sportive curajoase”. El a adăugat că acestea se află în siguranță și trebuie să se simtă ca acasă, la o zi după ce poliția a ajutat la evacuarea lor din cantonament, evitând astfel riscurile ce pândesc acasă.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a salutat decizia Australiei pe rețelele sociale, afirmând că “Statele Unite sunt gata să le primească” dacă Australia nu o face. De asemenea, a criticat sever politica Iranului, susținând că jucătoarele “vor fi probabil ucise” dacă sunt trimise înapoi. Trump a mai spus că a vorbit cu Albanese, lăudând eforturile Australiei în această situație delicată.
Guvernul australian a anunțat că cele cinci jucătoare – Zahra Sarbali Alishah, Mona Hamoudi, Zahra Ghanbari, Fatemeh Pasandideh și Atefeh Ramezanizadeh – sunt cazate într-un loc secret, sub protecția poliției. Albanese a menționat că oferta de a ajuta celelalte membre ale echipei rămâne valabilă, dar a recunoscut că decizia de a rămâne sau a pleca aparține fiecăreia.
Fuga surprinzătoare și negocierile din culise
Imagini difuzate de televiziuni au surprins momentul în care mai multe dintre jucătoarele iraniene au plecat cu un autobuz din hotelul din Gold Coast unde erau cazate. Nu se cunoaște încă câte dintre ele au ales să plece sau dacă au rămas în alte locații secrete, însă această plecare spontană a ridicat semne de întrebare printre oficialii australieni și internaționali.
Ministrul de interne al Australiei, Tony Burke, a postat pe rețeaua X (fosta Twitter) fotografii cu cele cinci sportive, afirmând că guvernul a discutat în secret cu ele în ultimele zile și că procesul de refugiu nu a fost lipsit de dificultăți. “Chiar dacă oferta rămâne deschisă pentru celelalte jucătoare, nu toate vor decide să profite de ea,” a explicat Burke.
Controversele din Iran și reacțiile publice
Decizia jucătoarelor de a refuza să cânte imnul național iranian, o gestură considerată de autoritățile de la Teheran drept trădare, a stârnit controverse dure în presa și pe rețelele sociale din Iran. În mod repetat, acestea au fost descrise drept “trădătoare pe timp de război,” iar unele voci din mass-media de stat au condamnat refuzul de a interpreta imnul drept cea mai “dezolantă” scenă de până acum.
Chiar dacă unele dintre sportive au evoluat și au cântat imnul la meciul următor împotriva Australiei, temerile legate de presiunea exercitată asupra lor continuă să planeze. Mulți oficiali și comentatori consideră că presiunea guvernului Iranului și-a lăsat amprenta asupra deciziilor jucătoarelor.
În timp ce opinia publică internațională manifestă sprijin pentru gestul de curaj al sportivei și pentru protecția acordată, în Iran, cazul continuă să fie perceput ca o trădare gravă. Într-o țară unde patriotismul și loialitatea sunt valorile ce nu se discută, aceste gesturi au fost condamnate fără echivoc, alimentând polarizarea și tensiunile din domeniul sportului și al drepturilor omului.
Un lucru este clar: cea mai recentă evoluție în acest caz reflectă complexitatea unei situații în care sportul, politica și drepturile omului se intersectează într-un mod extrem de delicate. Australia, prin decizia de a proteja aceste jucătoare, trimite o clară semnalizare că susține dreptul la libertate de exprimare și siguranță, chiar dacă această poziție sfidează uneori liniile tradiționale de politică internațională.
