Raluca Alexe, fostă soție a președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, se află în centrul unei controverse imobiliare care ridică întrebări cu privire la modul în care anumite persoane gestionează achizițiile și construcțiile private în contextul unor situații financiare delicate. În luna ianuarie 2024, femeia a achiziționat un teren destinat ulterior consolidării pentru construirea unei locuințe, alegând însă să evite astfel reglementările urbanistice și autorizațiile obligatorii, urmând o metodă mai puțin transparentă, numită “consolidare”.
Construirea prin „metoda consolidării” – o soluție controversată
Potrivit unor surse locale, ale căror informații au fost confirmate de specialiști în domeniul construcțiilor și urbanismului, această metodă permite construcția unor anexe sau anexări la o clădire existentă fără a fi nevoie de autorizare specifică pentru fiecare etapă de dezvoltare. În cazul Ralucăi Alexe, aceasta pare să fi ales această variantă pentru a evita avize și verificări ale planurilor urbanistice, un proces de regulă dificil și birocratic, mai ales pentru proiecte de amploare.
Achiziția terenului s-a făcut însă într-un context complicat. În același interval, familia Alexe se confruntă cu datorii mari, sechestre impuse de creditori și chiar o investiție de amploare la Sculeni, în apropiere de Iași, unde încasările sunt semnificativ diminuate din cauza unei piețe locale fragile și a dificultăților economice. Deși pare contraintuitiv, această achiziție de teren și procesul de construcție rapidă au fost posibile, aparent, fără o evaluare transparentă a resurselor financiare puse în joc.
Contextul financiar și controversele legate de responsabilitate
Familia Alexe avea, până la începutul anului, datorii însemnate, iar o parte dintre terenurile și clădirile deținute se află sub sechestru, ceea ce a alimentat suspiciuni legate de legalitatea și sustenabilitatea acestor investiții. În același timp, această dezvoltare imobiliară în mediul rural ridică semne de întrebare legate de utilizarea resurselor publice și de impactul asupra planificării urbane din județul Iași.
De asemenea, modalitatea aleasă pentru construcție ridică probleme de legalitate și transparență, mai ales în contextul în care anumite reguli le impun autorităților să emită avize și autorizații pentru orice lucrare de amploare. Optând pentru metoda ”consolidării”, Raluca Alexe pare să fi evitat aceste reguli, o diferență de abordare care ar putea avea consecințe legale, dar și unele riscuri legate de calitatea construcției și respectarea reglementărilor de urbanism.
Perspectiva oficialilor și reacția autorităților
Reacțiile autorităților locale și ale specialiștilor în domeniu sunt ambivalente. Pe de o parte, legislația permite anumite metode de modificare și extindere a structurilor existente, dar pe de altă parte, controale stricte și verificări suplimentare sunt necesare pentru a evita abuzurile. În cazul Ralucăi Alexe, până în prezent, nu există informații oficiale cu privire la autorizarea formală a construcției sau despre eventuale investigații legale în derulare.
Comisariatul pentru urbanism și primăria Iași sunt acum în faza de monitorizare a acestei situații, fiind puse în discuție atât legalitatea procesului, cât și impactul asupra mediului și peisajului din zona Sculeni. În același timp, problema rămâne în atenția publicului, opinia fiind divizată între susținători ai dreptului la proprietate și critici pentru eventuale abuzuri și lipsă de transparență.
Trecutul financiar dificil al familiei Alexe, plus corelarea acestui fapt cu modul în care a fost realizat proiectul imobiliar, constituie un subiect de discuție în contextul mai larg al transparenței decizionale și responsabilității în construcție. Forțată sau nu, această situație poate deveni un caz de referință pentru autoritățile locale și pentru public, în ceea ce privește respectarea legii și transparența în gestionarea resurselor și a planurilor de dezvoltare personală, chiar și în zonele rurale sau semi-urbanizate din județul Iași.
