Un nou scandal de corupție zguduie administrația Capitalei, după ce investigațiile jurnalistice au scos la iveală un adevărat sistem de favorizare a anumitor beneficiari ai fondului locativ public. Buletin de București a publicat recent raportul intitulat „Locuințele Puterii”, dezvăluind modul în care terenurile și casele din zona centrală sunt, în mod discretionar, repartizate unor persoane cu conexiuni politice, financiare sau judiciare, în detrimentul celor cu adevărat vulnerabili.
Legea stearpa a concesiunilor și beneficiarii dintotdeauna privilegiati
Primăria Capitalei dispune de un sistem de concesionare a terenurilor și a locuințelor sociale, reglementat încă din anii ’90, când hotărârile Consiliului General permiteau extinderea locuințelor existente fără a înstrăina însă terenul. În teorie, aceste concesiuni pe 49 de ani ar trebui să asigure accesul egal și transparent pentru beneficiari, dar realitatea demonstrează altceva. Casele și terenurile ajung în mâna unor persoane cu influență, politicieni, oameni de afaceri sau persoane asociate unor dosare penale celebre, au descoperit jurnaliștii. Printre aceștia se numără și fostul procuror Marius Nicu Vasile, care a primit un teren de 73 de metri pătrați în Sectorul 4, pe care susține că și-a ridicat o vila cu etaj. El a fost contactat pentru un punct de vedere înainte de publicare, dar a blocat ulterior orice comunicare.
Marius Nicu Vasile, de la magistratură la afaceri imobiliare și controverse
Vasile decurge de o carieră tumultoasă. Procuror de carieră din 1998, a fost anchetat și sancționat pentru comportament iresponsabil, fiind implicat în controverse legate de publicarea de informații compromițătoare sub identitate falsă. După aproximativ 25 de ani de magistratură, acesta a ales să devină avocat și om de afaceri, implicându-se în proiecte imobiliare și chiar un muzeu dedicat lui Dracula, în cazul său o investiție notabilă în domeniul turistic, dar și în imobiliare.
Reprezentările oficiale arată că pe terenul concesionat nu există nicio construcție înregistrată, iar extrasele cadastrale confirmă că vila despre care vorbește Vasile nu figurează în evidențe. Într-un comunicat către redacție, fostul magistrat susține că imobilul nu a fost construit de el, fiind ridicat în timpul când era avocat de succes, și anunță că va actiona în instanță pentru a demonstra falsele afirmații ale jurnaliștilor.
Amenințări și dreptul la replică, în contextul revelațiilor
După publicarea materialului, Marius Nicu Vasile a trimis un email în care amenința cu acțiuni legale. El afirmă că articolele au încălcat grav legislația GDPR prin divulgarea datelor sale personale și a adresei exacte a terenului. În același timp, susține că va depune plângeri penale pentru divulgare de informații nepublice și hărțuire, invocând faptul că divulgarea adresei a generat „comunicări cu caracter amenințător” din partea unor persoane necunoscute, pe care le asociază cu fostele sale relații de procuror.
Este important de menționat că placenta legilor privind concesionarea terenurilor din București permitea, în anumite condiții, acordarea pe termen lung unor indivizi din cercuri privilegiate, ceea ce a și favorizat apariția unor privilegii excepționale pentru o clientelă restrânsă. În practică, această formulă a dus la acumularea de terenuri valoroase în zone centrale, într-un mod ce a pus sub semnul întrebării legalitatea și moralitatea întregii rețele.
Cariera fostului procuror și actualului om de afaceri a fost marcată de controverse și suspiciuni, dar și de interesul constant pentru investiții imobiliare, o pasiune care pare să-i aducă profituri considerabile. În timp ce autoritățile locale și instituțiile de control sunt acuzate că au fost complice la distribuirea favoritistă a fondului locativ, scandalul deschide către o temă mult mai largă a influenței în administrația publică din București.
Procurorul și avocatul a promis că va da în judecată jurnaliștii, dar, până acum, cazul rămâne în suspans, iar controversele legate de terenurile și locuințele conferă un tablou de corupție și diferențe flagrante în administrația capitalei, într-un moment în care lista beneficiilor netransparente pare să se lărgească din ce în ce mai mult. Întrebarea rămâne dacă și în ce măsură vor putea instituțiile statului să reactiveze mecanismele de control și să asigure o distribuție corectă a fondului locativ public.
