Conform Recorder.ro: Șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, se află în fruntea instituției de peste 20 de ani, o perioadă în care a reușit să-și ascundă cea mai sensibilă parte a carierei sale militare, desfășurată în cadrul Trupelor de Securitate în perioada comunistă. O investigație realizată de Recorder, bazată pe mărturii și documente, dezvăluie implicarea sa în evenimentele violente din decembrie 1989 și iunie 1990.
Cariera militară marcată de controversă
Lucian Pahonțu și-a început cariera militară în 1987, ca ofițer în Trupele de Securitate, o structură subordonată direct Departamentului Securității Statului. Ulterior, în timpul Revoluției din 1989, a făcut parte din forțele de represiune trimise să înăbușe protestele din București, fiind prezent în zona baricadei de la Intercontinental, unde au fost ucise 48 de persoane. De asemenea, este menționată implicarea sa în evenimentele din 13 iunie 1990, cunoscute sub numele de Mineriadă, când sute de persoane au fost bătute și arestate în Piața Universității. Pahonțu a evitat să comenteze detaliile biografie sale, declarând doar că activitatea sa s-a desfășurat în conformitate cu normele legale și principiile militare de loialitate, onoare și integritate.
Influența și longevitatea în fruntea SPP
Generalul Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005, supraviețuind mai multor schimbări de președinți și guverne. Influența sa este percepută în diverse zone ale statului român, discuțiile despre aceasta ajungând frecvent în spațiul public, unde este acuzat că ar fi implicat în jocuri politice. CV-ul său publicat pe site-ul SPP prezintă informații sumare despre parcursul său profesional, omițând perioada activității în Trupele de Securitate, un detaliu pe care Recorder l-a reconstituit prin documente și mărturii.
Ascensiunea în sistem și implicarea în evenimente istorice
Cariera lui Pahonțu în Trupele de Securitate a început profitând de legăturile de rudenie cu generalul Vasile Milea, fost Ministru al Apărării Naționale. Această conexiune familială a jucat un rol important în ascensiunea sa timpurie în armată. Documente consultate de Recorder, inclusiv declarații din Dosarul Revoluției, confirmă prezența sa în dispozitivele de represiune din 21 decembrie 1989, în zona Pieței Universității.
De asemenea, mărturii din Dosarul Mineriadei din iunie 1990 indică implicarea sa, alături de alți colegi din fosta UM 0305, în acțiunile de evacuare violentă a Pieței Universității și în arestarea protestatarilor pașnici. În ciuda confruntărilor violente și a numărului mare de victime înregistrate în acele nopți, declarațiile militarilor, inclusiv cea a lui Pahonțu, tind să minimizeze rolul lor direct în violențe. Într-o carte publicată în 2003, Pahonțu deplânge soarta Securității, pe care o consideră victimă a propagandei, punând sub semnul întrebării curajul revoluționarilor.
Secretomania instituțională și protecția oferită
Arhivele legate de activitatea lui Pahonțu în perioada comunistă și în evenimentele post-revoluționare sunt puternic restricționate, fiind clasificate ca secrete de serviciu sau intrând sub incidența legilor de protecție a siguranței naționale. Această secretomanie instituțională complică cercetarea completă a trecutului său. În prezent, generalul Pahonțu continuă să dețină funcția de șef al SPP, fiind considerat unul dintre cei mai influenți oameni din statul român.
Sursa: Recorder.ro
