Oficiali financiari de rang înalt din întreaga lume se vor reuni săptămâna viitoare la Washington, pe fondul unei noi crize economice globale, declanșată de războiul din Orientul Mijlociu. Aceasta este a treia lovitură majoră pentru economia mondială, după pandemia de COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia în 2022.
Perspective economice revizuite
În ultimele zile, instituțiile financiare internaționale au avertizat că vor revizui în jos previziunile privind creșterea economică globală. În același timp, se așteaptă o creștere a estimărilor privind inflația. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare sunt considerate a fi cele mai vulnerabile la majorarea prețurilor la energie și la întreruperile lanțurilor de aprovizionare.
Inițial, înainte de izbucnirea conflictului din Iran declanșat pe 28 februarie, se preconiza o îmbunătățire a perspectivelor economice. Aceasta, în ciuda tarifelor vamale suplimentare impuse de administrația Donald Trump. Războiul din Iran a generat însă o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și combaterea inflației.
Scenarii de criză și măsuri de răspuns
Banca Mondială anticipează o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare în 2026, o scădere față de estimarea anterioară de 4%. Dacă războiul se va prelungi, această cifră ar putea scădea la 2,6%. Inflația în aceste țări este acum prognozată să atingă 4,9% în 2026, cu posibilitatea de a crește până la 6,7% în cel mai sumbru scenariu.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că aproximativ 45 de milioane de oameni ar putea fi afectați de insecuritate alimentară acută, dacă războiul continuă și perturbă lanțurile de aprovizionare cu îngrășăminte. FMI și Banca Mondială se pregătesc să ofere sprijin țărilor vulnerabile, într-un moment în care datoriile publice au atins niveluri record, iar bugetele sunt sub presiune.
Echilibru fragil și provocări globale
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari pentru cetățeni. Măsurile ample ar putea alimenta inflația. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat importanța eforturilor de control fiscal și monetar pentru a depăși crizele anterioare, dar a avertizat că situația actuală reprezintă un „șoc la adresa sistemului”.
Țările lumii se confruntă cu dificila sarcină de a echilibra gestionarea inflației, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor ajunge la vârsta activă în țările în curs de dezvoltare până în 2035. Peisajul global este complicat de tensiunile dintre Statele Unite și China. Grupul G20 întârzie să ofere un răspuns coordonat.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente au intrat în criză cu o situație mai dificilă decât în trecut, cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. Instituțiile financiare internaționale sunt invitate să regândească modul în care sprijină țările vulnerabile. Țările ar trebui să urmeze reforme mai ambițioase dacă primesc fonduri noi.
Reuniunea oficialilor financiari de la Washington va avea loc în contextul acestor provocări economice globale, cu scopul de a căuta soluții pentru a stabiliza finanțele mondiale.
