Conform Descopera: Fermele intensive de pui, focar de evoluție a bacteriilor periculoase
Creșterea intensivă a puilor la scară largă a devenit un catalizator pentru răspândirea și evoluția bacteriei Campylobacter, cea mai comună cauză a diareei la nivel mondial. Acest fenomen ar putea complica tratarea infecțiilor umane din cauza creșterii rezistenței la antibiotice, avertizează un studiu recent publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Studiul indică o intensificare a schimbului de tulpini de Campylobacter între păsările sălbatice și cele crescute în ferme, pe măsură ce producția industrială de carne de pasăre s-a extins. Fermele intensive creează mediul propice pentru ca bacteriile să se amestece, să evolueze și să dobândească noi caracteristici, inclusiv rezistență la tratamente.
Un „cazan” pentru evoluția bacteriilor
Profesorul Sam Sheppard de la Universitatea Oxford, coordonatorul studiului, explică: „Pe măsură ce populația de pui a explodat, aceștia au preluat tot mai multe tulpini de la diferite specii de păsări sălbatice și au devenit un adevărat cazan al evoluției bacteriene. Numeroase tulpini se întâlnesc și se combină. Nu ne dorim acest lucru, pentru că astfel apar noi bacterii cu potențial periculos”.
Campylobacter este responsabilă de gastroenterite frecvente, provocând în Marea Britanie de peste trei ori mai multe îmbolnăviri decât toate celelalte bacterii alimentare monitorizate. Se estimează că între 60% și 80% dintre infecții sunt asociate cu manipularea cărnii crude de pui. Chiar dacă gătirea distruge bacteriile, un contact minim cu sucul de carne crudă poate duce la contaminarea alimentelor sau suprafețelor.
Analiză globală a genomurilor bacteriene
Cercetătorii au analizat aproape 2.800 de genomuri bacteriene provenind de la pui și păsări sălbatice din 30 de țări, inclusiv Marea Britanie, Statele Unite și China, între anii 1979 și 2024. Analiza datelor a relevat că schimbul de tulpini între păsările domestice și cele sălbatice este de aproximativ 100 de ori mai frecvent decât înainte de domesticirea găinilor și această tendință continuă să crească.
La nivel global, există în prezent aproximativ 27 de miliarde de pui, reprezentând circa 70% din biomasa totală a păsărilor. Această concentrare masivă a animalelor domestice favorizează, conform cercetătorilor, evoluția agenților patogeni și apariția unor bacterii cu rezistență sporită la tratamente.
„Am modificat ecosistemele la o scară uriașă, iar acest lucru favorizează evoluția agenților patogeni în rândul păsărilor. Este un risc major pentru oameni. Nu putem continua să producem pui la această scară”, subliniază profesorul Sam Sheppard.
Impactul asupra sănătății umane și rezistența la antibiotice
Acest fenomen ridică semne de întrebare majore cu privire la sănătatea publică, deoarece Campylobacter rezistentă la antibiotice devine o amenințare din ce în ce mai serioasă. Tratamentul infecțiilor cauzate de astfel de tulpini devine mai dificil și poate necesita combinații de medicamente sau terapii alternative.
Extinderea fermelor de pui, deși răspunde unei cereri crescute de carne de pasăre, are consecințe neprevăzute asupra biodiversității microbiene și asupra capacității sistemului medical de a combate bolile infecțioase. Analiza genomică demonstrează o interconectare tot mai mare între populațiile de păsări sălbatice și cele de fermă, facilitând transferul și adaptarea bacteriilor.
Cercetarea subliniază necesitatea unei reevaluări a practicilor din industria agroalimentară, în special în sectorul avicol, pentru a minimiza riscurile de apariție a unor noi rezistențe bacteriene. Măsurile de biosecuritate în ferme și practicile igienico-sanitare în lanțul alimentar sunt esențiale pentru a limita răspândirea agenților patogeni.
Este un subiect de interes global, având în vedere că peste 27 de miliarde de pui sunt crescuți anual pentru consum.
Sursa: Descopera
