Conform Gândul: Sportiva spaniolă Beatriz FLAMINI a petrecut 500 de zile, singură, într-o peșteră de 70 de metri adâncime, fără lumină solară, ceasuri sau contact uman. Experimentul a vizat înțelegerea efectelor izolării prelungite asupra creierului și corpului uman, dar și asupra percepției timpului.
FLAMINI a trăit în izolare completă începând cu noiembrie 2021 și până în aprilie 2023, deconectată de orice formă de civilizație. Cercetătorii au fost surprinși nu doar de capacitatea ei de a rezista, ci și de percepția profund deformată a timpului. Aceasta credea că au trecut doar 160 de zile în peșteră, nefiind conștientă că, de fapt, au trecut 500 de zile.
O viață subterană neconvențională
Peștera situată în apropiere de Motril, provincia spaniolă Granada, a devenit locuința lui FLAMINI. La o adâncime de 70 de metri, spațiul era lipsit de lumină naturală, ferestre sau semne ale vremii. Temperatura a rămas constantă, iar tăcerea și întunericul au dominat pe parcursul lunilor petrecute acolo.
Spațiul amenajat includea o zonă modestă cu hrană, apă, cărți, un aragaz mic și camere de supraveghere. Totuși, nu existau ceasuri, calendare, televizoare, telefoane mobile sau acces la internet. Fiecare masă, moment de somn sau trezire s-a desfășurat fără ca participantă să aibă informații despre lumea exterioară. FLAMINI a intrat în peșteră pe 21 noiembrie 2021, ca parte a Proiectului Timecave, timp de 17 luni, considerată un laborator „viu” pentru analizarea adaptării minții în condiții de izolare extremă.
Miza proiectului științific
Proiectul a reunit specialiști din diverse domenii: psihologi, neurochirurgi, cronobiologi și speologi. Aceștia au urmărit să analizeze impactul izolării extreme asupra memoriei, emoțiilor, somnului și procesului decizional. Programul lui FLAMINI a fost stabilit exclusiv de ea, fiind complet deconectată de evenimentele curente.
Alimentele erau livrate periodic într-un punct desemnat, fără contact direct cu echipa de suport. Cu excepția situațiilor de urgență, femeia nu a interacționat cu nicio altă persoană timp de 500 de zile. Rutina sa zilnică a inclus cititul, antrenamente fizice și pregătirea meselor, acestea devenind „viața” pe care o cunoștea.
Cum a gestionat timpul în izolare
În loc să aștepte pasiv finalul experimentului, FLAMINI a menținut o rutină disciplinată. A practicat exerciții fizice, a citit zeci de cărți, a croșetat, a gătit și a consemnat experiențele într-un jurnal. De asemenea, a înregistrat zilnic clipuri video pentru analiza cercetătorilor. A renunțat să mai vorbească tare, apreciind liniștea, conform propriilor declarații. Astfel, FLAMINI a părut să devină una cu mediul izolat în care a trăit timp de 500 de zile.
Deformarea percepției temporale
La ieșirea din peșteră, pe 14 aprilie 2023, FLAMINI a avut cea mai mare surpriză. Se aștepta ca experimentul să dureze mai puțin și a aflat că au trecut 500 de zile, ea estimând doar 160-170 de zile. Cercetătorii explică această discrepanță prin dependența noastră de repere externe. Fără semnalele obișnuite care delimitează zilele, percepția timpului s-a îndepărtat treptat de realitate, lunile părând mai scurte.
În absența ei, lumea de la suprafață a continuat cursul normal, cu evenimente globale importante, precum decesul Reginei ELISABETA a II-a, ascensiunea inteligenței artificiale cu ChatGPT, și numeroase schimbări politice și culturale. La finalul experimentului, FLAMINI a recunoscut că s-a simțit chiar ușor dezamăgită de încheierea perioadei, glumind că ar mai fi putut sta „încă 500 de zile” în peșteră. Experiența sa constituie unul dintre cele mai notabile studii despre izolarea umană, oferind o perspectivă reală asupra adaptării la deconectarea de ritmul cotidian.
Sursa: Gândul
