Raport ONU acuză China de muncă forțată a minorităților din Xinjiang; Beijing neagă atacurile internaționale
China se află din nou sub reflectorul comunității internaționale, după ce un raport al raportorilor ONU a adus în prim-plan acuzații grave legate de tratamentul aplicat minorităților etnice din țară. Conform documentului, autoritățile chineze exercită presiuni pentru a constrânge la muncă forțată membrii comunităților uigure, kazahe, kârgăze și tibetane, atât în regiunea autonomă Xinjiang, cât și în alte zone ale teritoriului național.
Acuzațiile de muncă forțată în Xinjiang revigorează tensiunile cu privire la politica Beijingului față de aceste comunități și ridică semne de întrebare asupra respectării drepturilor umane. Raportul afirmă fără echivoc: „Există o schemă persistentă de muncă forțată impusă de stat minorităților etnice în numeroase provincii chineze”. O serie de organizații internaționale au urmărit de mulți ani evenimentele din această regiune, unde China susține că politicile sunt menite să combată extremismul și să dezvolte economia locală. Însă criticii vorbesc despre o politică de represiune și asimilare forțată, încărcată de încălcări ale drepturilor fundamentale.
Reacțiile internaționale și mediatică nu au întârziat. Experții în drepturile omului și liderii occidentali au cerut clar și ferm o investigație independentă în regiune. De asemenea, s-au intensificat apelurile pentru sancțiuni și intervenții politice, în încercarea de a determina Beijingul să își revizuiască politicile, considerate de mulți ca fiind abuzive și discriminatorii. Cu toate acestea, Beijingul continuă să nege orice acuzație de încălcare a drepturilor omului, reiterând că probele aduse sunt „nefondate” și „politic motivante”, și susține că aceste măsuri sunt parte a unei strategii de stabilizare și dezvoltare economică în regiune.
Contextul geopolitic complică și mai mult situația, China fiind tot mai izolată din cauza unor practici considerate de comunitatea internațională ca fiind agresive și de nedreptate. În ultimii ani, relațiile din ce în ce mai tensionate între China și Occident au fost marcate de dispute comerciale, pe tema tehnologiei, precum și de controverse privind tratamentul minorităților din Xinjiang. Statele Unite și Uniunea Europeană au inclus în recente rapoarte critici la adresa sistemului de detenție și reeducare forțată, solicitând guvernului chinez să ofere transparență și să permită accesul ONG-urilor independente în zonă.
Departe de a fi un fenomen nou, aceste acuzații prind azi o relevanță majoră, într-o perioada în care opinia publică globală cere mai multă responsabilitate și respect pentru drepturile omului. Industria internă și mediul internațional păstrează un ochi vigilent asupra evoluțiilor din Xinjiang, iar tensiunile generate de aceste acuzații riscă să influențeze chiar și relațiile diplom amid an mai larg strategic. În ciuda rezistenței Beijingului, povestea continuă să fie un subiect de dezbatere și critică internațională, reflectând complexitatea și provocările unui angajament dur pentru respectarea libertăților fundamentale în China.
