Conform Digi24: Europa se confruntă cu o încălzire accelerată, de aproape două ori mai rapidă decât media globală, ceea ce duce la consecințe din ce în ce mai grave. Numai în această vară, valurile de căldură au cauzat zeci de mii de decese pe continent. Potrivit publicației The Guardian, acest fenomen este amplificat de o serie de factori interconectați: modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea accelerată a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului.
În timp ce temperatura medie pe întreg globul a crescut cu 1,4 grade Celsius față de perioada preindustrială, în Europa, această creștere a atins deja 2,5 grade Celsius. Din anii ’90, temperaturile au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu în Europa, depășind ritmul înregistrat în America de Nord (0,42 grade Celsius pe deceniu), Africa (0,36 grade Celsius pe deceniu) și America de Sud (0,27 grade Celsius pe deceniu).
Modificări ale tiparelor meteorologice
Unul dintre motivele principale pentru încălzirea mai rapidă a continentului este faptul că uscatul se încălzește mai ușor decât vastele și adânciile oceane. În Europa, circulația atmosferică a suferit modificări semnificative, favorizând apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și mai intense. Un exemplu notabil a fost valul de căldură fără precedent din iunie 2026, când o masă de aer fierbinte a rămas blocată deasupra continentului, formând o „cupolă de căldură”.
Cercetătorii analizează legătura dintre încălzirea globală și aceste schimbări în circulația atmosferică, iar dovezile sugerează o conexiune tot mai puternică. „Observăm schimbări semnificative din punct de vedere statistic în distribuția presiunii atmosferice la suprafață și în alți indicatori ai circulației atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 de ani sau chiar mai mult. La această scară de timp, este mai probabil ca aceste schimbări să fie asociate crizei climatice decât variabilității naturale”, a explicat Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene. Se speculează că aceste modificări ar putea fi legate de schimbarea curentului-jet, un flux rapid de aer de mare altitudine, influențat, la rândul său, de creșterea temperaturilor.
Impactul Arcticii și al stratului de zăpadă
Arctica se confruntă cu cea mai rapidă încălzire de pe planetă, gheața albă, responsabilă de reflectarea luminii solare, topindu-se într-un ritm alarmant. Apa oceanică mai întunecată, expusă după topirea gheții, absoarbe mult mai multă căldură, creând un cerc vicios. Acest fenomen are un impact direct asupra Europei, datorită proximității geografice.
Pe lângă topirea gheții arctice, suprafața acoperită de zăpadă în Europa s-a redus considerabil. În martie 2025, stratul de zăpadă se întindea pe aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% sub media perioadei 1991–2020. Suprafața pierdută este echivalentă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei la un loc. Aceasta a fost a treia cea mai mică întindere a stratului de zăpadă înregistrată de la începutul monitorizării în 1983. La fel ca gheața marină din Arctica, zăpada reflecta lumina solară, contribuind la menținerea unor temperaturi mai scăzute.
Aerul mai curat, o sabie cu două tăișuri
Progresele înregistrate în reducerea poluării aerului în Europa, deși benefice pentru sănătate, au un efect neașteptat asupra încălzirii. Aerul mai curat face ca efectul gazelor cu efect de seră să fie mai pronunțat. Particulele poluante pot reflecta razele solare, limitând astfel cantitatea de căldură care ajunge la sol. O cantitate mai mică de particule înseamnă o mai mică radiație solară reflectată, intensificând efectul căldurii reținute de dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră. Această reducere a poluării ar putea contribui și la intensificarea blocajelor atmosferice, care mențin condiții meteorologice similare pe perioade mai lungi.
Cercetătorii încă analizează ponderea fiecărui factor în încălzirea accelerată a Europei, estimând că vor prezenta o analiză completă anul viitor. „Ceea ce putem spune este că importanța fiecărui factor variază în funcție de anotimp. Influența încălzirii Arcticii este importantă toamna și iarna, iar schimbările circulației atmosferice produse de la sfârșitul anilor ’70 au o semnificație statistică mai mare vara”, a menționat Burgess.
Costuri alarmante și necesitatea acțiunii
Consecințele încălzirii accelerate se resimt deja prin creșterea numărului de decese, intensificarea incendiilor de vegetație și a secetei. Surplusul de căldură acumulat în sistemul climatic amplifică și furtunile, ploile torențiale și inundațiile. Aceste fenomene afectează profund viața oamenilor și activitățile economice.
„Costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională. Este clar ce trebuie făcut: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să dezvoltăm energia regenerabilă și să protejăm oamenii”, a declarat Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, la sfârșitul lunii iulie. Pentru a contracara aceste efecte, este necesară o reducere rapidă a emisiilor de dioxid de carbon și adoptarea unor măsuri urgente de protecție a populației.
Sursa: Digi24
