Europa își pierde controlul asupra propriului internet. Într-o perioadă în care dependența de infrastructura digitală americană a devenit aproape inevitabilă, tensiunile geopolitice riscă să Dezvăluie vulnerabilitățile majore ale continentului. De la serviciile cloud și mailuri electronice, până la securitate și inteligență artificială, Europa trăiește și muncește în bună măsură pe platforme și tehnologii controlate de companii din Statele Unite. Un scenariu alarmant se conturează: dacă tensiunile escaladează, nu doar economia, ci și funcționarea cotidiană a exercitiului democratic și social al continentului ar putea fi grav afectate.
Dependența de cloud-ul american și riscurile strategice
Statul de dependență este, în opinia multora specialiști, aproape total. Aproximativ 75% dintre companiile europene folosesc în operațiunile lor tehnologii și servicii oferite de giganți precum Amazon, Microsoft și Google. Aceste platforme gestionează o parte semnificativă a infrastructurii digitale, inclusiv pentru e-mail, stocare și colaborare. În sectorul public, situația e și mai sensibilă: guvernele din întreaga Europă utilizează soluții cloud pentru servicii esențiale, de la sănătate și transport, până la securitate națională.
Riscul, însă, este faptul că aceste infrastructuri strategice nu aparțin continentului. În cazul unei blocaje sau al unei decizii politice, datele și serviciile critice ar putea fi în pericol, iar Europa s-ar afla în poziția de a depinde, din nou, de voința unor entități externe. Într-un astfel de scenariu, multe dintre serviciile digitale esențiale ar putea deveni inaccesibile, iar adaptarea ar lua probabil ani, cu costuri colosale și cu riscuri de securitate.
De ce cloud-ul american e punctul central de vulnerabilitate
Comentatori din domeniul tehnologiei si securității avertizează, de mai mult timp, asupra faptului că dependența de cloud-ul american reprezintă cea mai mare vulnerabilitate pentru Europa digitală. O analiză recentă indică faptul că cele trei companii au o cotă de piață de aproximativ 66% pe piața de cloud europeană. Aceasta înseamnă că infrastructura critică a întregii Europe funcționează, în mare parte, în ecosisteme comandate dincolo de Ocean. Migrarea la infrastructuri alternative ar presupune costuri imense, ce pot ajunge până la mai multe trilioane de euro.
Privind în perspectivă, însă, soluțiile alternative viabile apar mai degrabă în teorie decât în practică. Conceptul de „sovereign cloud” sau parteneriate locale nu au reușit, încă, să devină realități consolidate, în timp ce criticii spun că unele inițiative sunt doar „sovereignty washing”. În esență, Europa trebuie să decidă dacă își asumă această dependență și costurile asociate sau va reuși să pună bazele unor soluții proprii, care să-i reducă vulnerabilitatea.
Ce înseamnă o Europa „deconectată” de tehnologia americană
Un scenariu extrem: dacă, de mâine, toate platformele mari din SUA – Facebook, Google, Microsoft, Amazon – ar fi blocate pentru utilizatorii europeni. Impactul ar fi rapid și imens. Comunicarea și rețelele sociale s-ar fragmenta, iar utilizatorii ar fi nevoiți să caute alternative mai puțin cunoscute, iar documentele, e-mailurile și aplicațiile de muncă, chiar și cele din domeniul public, ar deveni inaccesibile. O astfel de deconectare nu ar însemna, însă, un „colaps” total, ci o reorganizare forțată și costisitoare a vieții digitale.
Pentru instituțiile publice și infrastructurile critice, impactul ar fi și mai profund. Datele din sistemele de sănătate, administrație și securitate națională s-ar afla în pericol, necesitând urgente migrări sau reconfigurări pentru protejarea funcționării zilnice. Într-un fel, Europa s-ar putea trezi în fața unui adevărat „șoc digital”, descoperind cât de mult depinde de infrastructura externă pentru tot ceea ce înseamnă funcționare și securitate.
Ce spun oficialii europeni și specialiștii în domeniu
Instituțiile europene conștientizează gravitatea dependenței. Un studiu al Parlamentului European arată clar că gigantii tehnologici din afara UE domină majoritatea sistemelor critice și creează vulnerabilități strategice. În planul politic, experții insistă pe dezvoltarea unor soluții locale și a unei „stive” europene de tehnologii critice, dar recunosc că un asemenea efort trebuie susținut de timp, resurse și viziune pe termen lung. În același timp, observatorii avertizează că Europa nu poate elimina rapid această dependență fără costuri mari și fără un proces de tranziție bine planificat.
Ce se poate face, însă, este reducerea dependenței critice în zone esențiale pentru siguranță și suveranitate. În special, ințelepciunea ar fi ca Europa să își întărească infrastructurile naționale și să promoveze standarde deschise, astfel încât, în viitor, să aibă o poziție mai independentă. În absența unor pași concreți, riscul de a deveni doar „chiriasi” pe propriul internet și propriile resurse digitale rămâne una dintre cele mai mari provocări ale Europei în era digitală.
