Este posibil ca UE să devină independentă de tehnologiile americane?

În contextul tensiunilor tot mai acutizate între Uniunea Europeană și Statele Unite, oficialii francezi anunță planuri ambițioase pentru a reduce dependența de tehnologiile americane și pentru a întări suveranitatea digitală a Europei. De la începutul anului, oficialii de la Paris au declarat că, începând cu 2027, instituțiile publice franceze vor înlocui platforma Microsoft Teams cu o soluție dezvoltată local, în încercarea de a-și proteja infrastructura critică și de a evita riscurile legate de controlul extern asupra datelor și comunicațiilor. Deși această decizie e un semnal clar al dorinței de autonomie, provocările reale nu țin doar de eliminarea unui instrument sau altuia, ci de refacerea unei baze tehnologice solide, capabilă să susțină întreg ecosistemul digital european.

Dependenta fundamentelor tehnologice de influența americană

De la microprocesoare la infrastructura de stocare a datelor, întreaga arhitectură digitală mondială este dominată majoritar de tehnologii și echipamente produse în Statele Unite sau de companii americane. Nu este vorba doar de o aplicație sau un serviciu, ci de un lanț complex de componente interconectate, de la materiile prime utilizate în fabricarea chipurilor, până la centrele de date și cablurile submarine care le leagă. Cele mai mari servicii cloud, precum Microsoft Azure sau Amazon Web Services, reprezintă fundamentul infrastructurii digitale globale, de la operarea sistemelor guvernamentale și industriale până la serviciile publice și private din Europa.

Desigur, substituirea unor platforme de colaborare ca Teams pare o sarcină relativ simplă, dar înlocuirea acestei infrastructuri de bază este o provocare de o amploare mult mai mare. Înlocuirea hardware-ului și infrastructurii fizice necesită investiții uriașe, expertiză tehnologică avansată și timp—resurse greu de mobilizat pentru statele europene, mai ales în condițiile currentului ritm rapid de digitalizare.

Lipsa unei industrii proprii dar avantajul semiconductorilor europeni

Europa s-a concentrat mult timp pe reglementare și încercări de a plafona influența companiilor americane, dar rămâne un blocaj major: nu dispune de o industrie tehnologică pe scară largă, capabilă să rivalizeze giganții globali precum Google, Amazon sau Microsoft. În ciuda existenței unor alternative europene, acestea nu au capacitatea de a susține infrastructura globală sau de a furniza echipamente și servicii la nivel mondial.

Un avantaj strategic al continentului îl reprezintă compania olandeză ASML, singurul furnizor mondial pentru echipamente de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), tehnologii indispensabile pentru fabricarea microcipurilor cele mai performante. Această poziție conferă Europei, în mod paradoxal, o influență cheie în piața semiconductorilor globali și în avansul tehnologic al inteligenței artificiale. Cu toate acestea, fabricarea cipurilor necesită investiții uriașe și infrastructură deosebit de complexă, în timp ce software-ul poate fi relocat rapid, ceea ce face ca această componentă fizică să rămână un punct de vulnerabilitate semnificativ.

Perspectiva unei strategii de „descurajare digitală”

Crearea unei infrastructuri europene complete, autonome și capabile să rivalizeze sistemul american este o țintă dificil de atins pe termen scurt, dacă nu imposibilă. Costurile exorbitante și necesitatea unei expertise de nivel mondial fac ca o ruptură completă să fie, cel mai adesea, o iluzie. În loc să se încerce o segregare totală, experții promovează tot mai insistent conceptul de „descurajare digitală”—o strategie în care Europa să-și consolideze și să-și protejeze capacitățile esențiale pentru a-și menține o influență în lanțul valoric global.

Chiar dacă independența deplină rămâne un ideal dificil de atins, blocul european poate și trebuie să minimizeze vulnerabilitățile și să capitalizeze pe atu-urile sale, în special în domeniul semiconductorilor. Dezvoltarea unor infrastructuri și tehnologii proprii, chiar și în cadrul unui ecossistem global colaborativ, ar putea schimba echilibrul și ar ajuta Europa să-și păstreze relevanța într-un peisaj tehnologic dominat de interese geo-economice și geopolitice. În final, însă, întreaga strategie va depinde de modul în care continentul va reuși să transforme aceste provocări în oportunități, asigurându-și o poziție solidă în economia digitală a viitorului.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu