Conform Digi24: Poliția Română a emis un nou avertisment cu privire la amplificarea fenomenului de „vishing”, o formă de fraudă telefonică din ce în ce mai sofisticată. Infractorii exploatează încrederea publicului în instituții financiare și autorități pentru a obține acces la conturi bancare. Metoda principală implică ingineria socială, unde apelurile par legitime, utilizând tehnici de manipulare psihologică pentru a determina victimele să furnizeze informații confidențiale sau să autorizeze operațiuni frauduloase.
Această modalitate de operare diferă de atacurile cibernetice tradiționale prin faptul că se concentrează pe manipularea comportamentului uman. Autorii creează scenarii de urgență, pretinzând că sunt angajați ai unor bănci, departamente de securitate, companii de plăți sau chiar autorități publice. Convorbirile sunt adesea purtate într-un limbaj profesionist, uneori în limbi de circulație internațională, pentru a conferi o aparență de autenticitate.
Metoda „Caller ID Spoofing” crește suspiciunea
Un instrument frecvent utilizat de infractori este tehnologia de falsificare a identității apelantului, cunoscută sub numele de „Caller ID Spoofing”. Aceasta permite afișarea pe telefonul victimei a unui număr legitim, inclusiv cel al unei bănci. Numerele utilizate pot proveni din România sau din alte state membre UE, reducând astfel gradul de suspiciune. În realitate, apelurile pot fi inițiate de oriunde din lume prin servicii de telefonie prin internet (VoIP) sau platforme specializate.
Poliția subliniază că falsificarea identității apelantului a devenit o unealtă majoră pentru grupările infracționale, cauzând pierderi financiare semnificative la nivel internațional. Adesea, infractorii acționează în echipe, unul creând panică prin insistența asupra gravității situației, iar altul adoptând o atitudine calmă, prezentându-se drept specialist în securitate. Această alternanță între presiune și aparentă asistență are rolul de a diminua capacitatea victimei de a analiza critic informațiile.
Scenarii elaborate pentru obținerea datelor sensibile
Scopul final al acestor escrocherii este obținerea datelor de securitate necesare accesării conturilor financiare. Infractorii pot solicita coduri unice de autentificare (OTP) primite prin SMS, coduri generate de aplicații, parole de acces, coduri PIN, date complete ale cardurilor bancare (inclusiv CVV/CVC) sau pot solicita aprobarea unor notificări din aplicațiile bancare. În alte cazuri, victimele sunt convinse să instaleze aplicații de acces la distanță, oferind astfel infractorilor controlul asupra dispozitivelor și posibilitatea de a efectua operațiuni financiare.
Infractorii recurg și la metode din ce în ce mai sofisticate de legitimare a apelurilor. Unele victime primesc mesaje text prealabile, aparent de la instituția financiară, informându-le că vor fi contactate de un reprezentant al serviciului de securitate. De asemenea, infractorii pot cunoaște deja date personale ale persoanei vizate, obținute din breșe de securitate sau surse publice, utilizând aceste informații pentru a consolida aparența de legitimitate.
Recomandări clare pentru protejarea datelor
Poliția Română reamintește că nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, PIN-uri, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacții pentru „protejarea” contului. De asemenea, reprezentanții legitimi nu solicită instalarea unor aplicații de control la distanță și nu cer clienților să transfere fonduri în „conturi sigure”. Aceste solicitări sunt indicii clare ale unei tentative de fraudă.
În acest context, polițiștii oferă o serie de recomandări esențiale pentru a evita căderea în capcana infractorilor:
Nu comunicați niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau alte date de autentificare.
Nu transmiteți datele complete ale cardului bancar și codul CVV/CVC.
Nu aprobați tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-ați inițiat personal.
Nu instalați aplicații de control la distanță la solicitarea unei persoane care vă contactează telefonic.
Întrerupeți apelul dacă interlocutorul exercită presiuni, solicită acțiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificați informațiile.
Verificați întotdeauna autenticitatea solicitării contactând instituția financiară prin canalele oficiale de comunicare.
Activați notificările pentru tranzacții și mecanismele suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare.
Informați membrii familiei, în special persoanele vârstnice, cu privire la aceste metode de fraudă.
Sursa: Digi24
