Conform Gândul: Rețea de fraudare a cetățeniei române, destructurată: Sume uriașe solicitate pentru pașapoarte „fabricate”
Mecanismul complex de fraudare a procesului de dobândire a cetățeniei române a fost dezvăluit în urma unei ample investigații desfășurate de Secția de Urmărire Penală din cadrul Parchetului General, cu sprijinul polițiștilor sub acoperire. O rețea infracțională, coordonată de figuri din mediul intermediarilor și susținută de funcționari corupți din Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), solicita sume consistente, ajungând până la 15.000 de euro, pentru a „fabrica” acte de cetățenie unor străini fără nicio legătură cu România. Două persoane au primit mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Modul de operare: De la Odesa, la actele false de cetățenie
În centrul acestei afaceri ilegale se aflau două femei, D.M., cunoscută sub numele de „Marina”, și Ș.V. D.M., cetățeană moldoveană și română, acționa ca „facilitator” principal, speculând prevederile legale referitoare la redobândirea cetățeniei prin descendență. Aceasta racola cetățeni din spațiul ex-sovietic dispuși să plătească sume mari pentru un pașaport românesc. Pentru a crea o aparență de legalitate, D.M. colabora cu P.D., alias „Dima”, care falsifica în Ucraina acte de stare civilă – nașteri, căsătorii, decese.
Aceste documente atestau, în mod fals, că bunicii solicitanților s-ar fi născut în perioada interbelică în regiuni precum Odesa, creând astfel o filiație artificială. Un exemplu elocvent este cazul unui cetățean tunisian, căruia i s-au fabricat acte ce atestau că bunicii săi s-ar fi născut în regiunea Odesa în 1928 și 1932, conferindu-i o linie genealogică românească fictivă.
Complicitatea funcționarilor din ANC și tarifele serviciilor ilegale
Investigația a scos la iveală faptul că rețeaua nu ar fi putut funcționa fără implicarea unor funcționari din cadrul ANC. S.V., consilier superior în instituție, este acuzată că primea și înregistra preferențial dosare, chiar dacă acestea erau incomplete sau conțineau acte vizibil false. Suma percepută de funcționari pentru „trecerea cu vederea” a neregulilor varia între 300 și 500 de euro per dosar.
Interceptările telefonice au surprins dialoguri în care funcționara îi oferea instrucțiuni lui D.M. despre cum să evite camerele de supraveghere din ANC sau cum să depună dosare fără prezența fizică a solicitanților. Tarifele percepute de intermediari erau bine structurate: 100 euro pentru verificarea preliminară a dosarului, 500 euro pentru depunerea acestuia și 150 euro pentru programarea jurământului. Un dosar complet „fabricat”, incluzând falsificarea actelor de stare civilă în Ucraina, ajungea la 5.000 de euro.
Cele mai scumpe servicii erau cele de trafic de influență, unde Ș.V. pretindea 15.000 de euro pentru a interveni pe lângă funcționari de conducere din ANC în vederea urgentării soluționării dosarului până la sfârșitul anului 2026.
Investigator sub acoperire și flagrantul de 7.500 de euro
Procurorii au reușit să infiltreze rețeaua prin utilizarea unui investigator sub acoperire și a unui colaborator. Pe parcursul anchetei, sumele solicitate au crescut. Ș.V. a pretins de la colaborator 15.000 de euro, susținând că are influență directă asupra conducerii ANC.
Pe 28 iulie 2026, Ș.V. a fost prinsă în flagrant pe terasa unui restaurant din București, imediat după ce a primit prima tranșă de 7.500 de euro de la colaboratorul sub acoperire. Plicul cu bani a fost introdus în geanta sa de lux, moment în care echipa de intervenție a imobilizat-o.
În altă discuție, Ș.V. explica colaboratorului că prețul este ridicat din cauza intervenției unei persoane numite „Claudia”, descrisă ca fiind „șefa la tot ANC-ul”.
Pe lângă D.M. și Ș.V., în rețeaua infracțională erau implicați funcționari din ANC, precum S.V. și B.G.R., care facilitau primirea preferențială a dosarelor. De asemenea, P.D. era responsabil cu falsificarea actelor în Ucraina, iar avocați au asistat la depunerea acestor dosare. Curtea de Apel a dispus arestarea preventivă a două persoane, iar numai în acest an au fost identificate peste 900 de cereri de cetățenie legate de activitatea grupului infracțional.
Sursa: Gândul
