Escrocheriile cu promisiuni de locuri de muncă false, amplificate de inteligența artificială, cresc alarmant, escrocilor reușind să fure bani sau informații personale de la persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Fenomenul este în creștere, iar instrumentele de inteligență artificială îi ajută pe infractori să fie mai convingători ca niciodată. O jurnalistă britanică a relatat recent cum a fost abordată de un presupus recrutor care i-a oferit un post „perfect”.
Cum AI-ul ajută la înșelătorii
Inițial, oferta părea legitimă: emailul era personalizat, iar profilul de LinkedIn al recrutorului părea autentic. „Focalizarea ta pe impactul real al inteligenței artificiale, culturii digitale și economiei gig se aliniază perfect cu mandatul prioritar pe care îl gestionez”, scria în mesajul presupusului recrutor. Cu toate acestea, promisiunile păreau prea frumoase pentru a fi adevărate. Salariul era mult peste așteptări, iar descrierea postului părea copiată direct din CV-ul ei, ca și cum ar fi fost generată de un instrument AI precum ChatGPT. Suspiciunile i-au fost confirmate când recrutorul a sugerat să apeleze la un specialist în optimizarea CV-urilor, contra cost, pentru a avea șanse mai mari la postul respectiv.
Conform Report Fraud, serviciul național de raportare a infracțiunilor cibernetice din Marea Britanie, numărul de escrocherii de recrutare raportate s-a dublat în 2024 față de 2022. Grupul Lloyds Banking a înregistrat o creștere de 237% a acestor fraude între ianuarie și august 2025, în timp ce Monzo a raportat peste 10.000 de victime în același an. Instrumentele AI au făcut escrocheriile mult mai ușor de realizat. „Acum poți lansa o escrocherie de recrutare de oriunde din lume, având șanse mari de succes și risc scăzut de a fi prins”, spune Keith Rosser, președintele JobsAware, o organizație nonprofit care ajută lucrătorii să raporteze fraudele.
Tipuri de înșelătorii și cum funcționează
Există mai multe tipuri de înșelătorii legate de recrutare. Una dintre cele mai răspândite este „escrocheria cu sarcini”: victimele sunt atrase cu promisiunea unor câștiguri rapide pentru activități simple online, precum aprecierea unor videoclipuri pe TikTok sau recenzii pentru produse. Inițial, victimele sunt plătite sume mici pentru a le câștiga încrederea, dar ulterior li se solicită bani pentru diverse „taxe” sau „upgrade-uri”, iar în unele cazuri ajung chiar implicate în operațiuni ilegale de spălare de bani.
O altă metodă frecventă este escrocheria cu CV-uri, care vizează lucrători cu mai multă experiență. În acest caz, escrocii se dau drept recrutorii unor companii reale, creând conturi false pe rețelele profesionale. După ce atrag victimele cu oferte de locuri de muncă, aceștia cer bani pentru diverse servicii, precum optimizarea CV-ului sau acoperirea unor costuri fictive pentru echipamente sau călătorii.
Recunoașterea și raportarea fraudelor
„Escrocii speculează vulnerabilitatea și dorința oamenilor de a fi apreciați”, spune Rosser. Există semne care pot ajuta la identificarea înșelătoriilor: contact necerut, emailuri de la adrese generice (Gmail, Yahoo), solicitări de comunicare prin WhatsApp sau rețele sociale. În plus, verificarea autentică a companiei pe platforme oficiale poate fi utilă. Lisa Webb avertizează că persoanele vulnerabile, aflate în căutare disperată de locuri de muncă, sunt ținte prioritare pentru escroci. „Escrocheriile funcționează adesea pentru că vizează persoane care sunt presate de timp, distrase sau deja într-o situație dificilă”, explică aceasta.
Dacă ați fost victima unei escrocherii, primul pas este să contactați banca folosind numărul de pe spatele cardului pentru a vă asigura că vorbiți cu echipa autentică de fraude. De asemenea, este important să raportați incidentul la poliție, chiar dacă nu aveți așteptări mari de la investigație. „Raportarea poate ajuta autoritățile să descopere tipare ale fraudelor”, subliniază Linda Homewood de la Cyber Helpline. În 2024, raportările de fraude de recrutare au crescut cu peste 100% în unele țări.
