Primăria Sectorului 4 a fost recent pusă sub lupă din cauza proiectului controversat al pasajelor supraterane construite în zona Apărătorii Patriei, un proiect menit să facă parte din strategia de modernizare a inelului median de circulație din București. Promis ca fiind un nod intermodal, cu capacitatea de a integra tramvaiul, metroul și transportul rutier, acest pasaj devine, în realitate, un obstacol în dezvoltarea unei rețele eficiente de transport public în sector, atrage atenția experții și organizațiile de profil.
Pasajul Apărătorii Patriei: de la promisiuni la realitate problematică
Primarul Daniel Băluță a anunțat cu entuziasm la momentul montării tablierurilor că pasajul va deveni un centru multimodal, o soluție ce va degreva traficul în zonă și va uni diverse forme de transport public. El a subliniat că „acest pasaj este a doua piesă din ceea ce înseamnă inelul median de circulație în Sectorul 4” și a promovat ideea unui punct intermodal de recomandat atât pentru călători, cât și pentru eficientizarea traficului.
Însă, realitatea contrazice aceste afirmații. Conform unui document al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei, soluția de a avea stații de tramvai pe pasaj și de a conecta aceste stații cu metroul și alte mijloace de transport la sol nu va putea fi pusă în aplicare. În plus, Asociația Metrou Ușor confirmă că intenția de a urca tramvaiele pe aceste poduri nu va fi realizabilă, ceea ce înseamnă, practic, că proiectul nu va mai putea susține legătura multimodal promisă, blocând astfel planurile de dezvoltare a unei rețele eficiente de tramvaie pe inelul median.
Eroarea de conceptualizare și lipsa de viziune strategică
Avertizările experților în domeniu nu sunt de today sau de ieri. În 2019, aceștia au semnalat lipsa de spațiu pentru tramvai la pasajul Doamna Ghica, un prim gest care a compromis planurile de a crea o infrastructură modernă pentru mobilitatea urbană. De atunci, alte proiecte din Sector 4, precum cele de la Metalurgiei și Apărătorii Patriei, au continuat să fie compromise de decizii ce demonstrează o lipsă totală de viziune pe termen lung, notează organizațiile specializate.
Schimbările survin, mai nou, în condițiile în care modificările din 2021 ale soluției tehnice pentru pasajul Metalurgiei au fost adoptate în secret, fără dezbateri sau transparență, fapt ce a alimentat nemulțumirea publicului și a experților care atrag atenția asupra unui sistem de decizie deficitar.
Lipsa de comunicare și de transparență: o problemă de fond
Primăria Sectorului 4 a evitat sistematic să răspundă solicitărilor de informații și a ignorat avertismentele adresate de organizații în privința proiectului Apărătorii Patriei. Mai mult, în iunie 2023, autorii studiului de fezabilitate pentru tramvaiul pe inelul median au confirmat oficial că linia va trece pe pasaj, iar decizii majore au fost luate fără consultări publice relevante sau explicite.
Acest stil de gestionare a proiectelor de infrastructură a culminat cu declarațiile din noiembrie 2023 ale proiectantului, care recunoaște că pierderea accesului facil la mijloace de transport public crește timpul de transbordare și compromite beneficiile strategice ale investiției. În tot acest timp, organizațiile civice continuă să semnaleze lipsa de interes și de transparență a autorităților, evidențiind disfuncționalitățile unui sistem decizional aparent orientat spre câștig rapid de imagine, dar nevicinal pentru dezvoltarea durabilă a mobilității urbane.
În timp ce Bucureștiul rămâne în așteptarea unor soluții strategice eficiente, planurile de a conecta cartierele estice printr-o rețea bine integrată de tramvaie și metrou devin din ce în ce mai îndepărtate de realitatea construită pe picior greșit a pasajelor supraetajate. Actualul curs, marcat de lipsă de transparență și de prioritizare a proiectelor mimând modernizarea, riscă să angajeze Capitala pe un drum greșit, departe de o mobilitate urbană sustenabilă și eficientă pentru bucureșteni.
