Conform Mediafax: Sistemul energetic românesc, sub presiune: Reactorul nuclear de la Cernavodă, oprit din cauza secetei
Sistemul Electroenergetic Național (SEN) din România funcționează în condiții normale, deși se confruntă cu provocări semnificative din cauza secetei hidrologice. Oficialii Ministerului Energiei au declarat că necesarul de consum este acoperit printr-un mix de resurse, inclusiv producție hidro, eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică. Situația a devenit însă critică joi dimineață, odată cu oprirea controlată a celui de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă. Această măsură de siguranță a survenit după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru răcirea instalațiilor, un eveniment neîntâlnit în ultimii 23 de ani.
Nuclearelectrica, compania de stat controlată de Ministerul Energiei, operează Centrala de la Cernavodă. Aceasta contribuie, în condiții normale, cu aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, prin intermediul celor două reactoare cu o capacitate instalată de circa 700 MW. România se află în stare de alertă energetică începând cu data de 1 august.
Capacitățile de import și rezervele, mobilizate pentru a acoperi deficitul
România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW, un nivel considerat suficient pentru a acoperi necesarul estimat de până la 2.300 MW în intervalul de vârf din seara curentă. Consumul maxim instantaneu înregistrat în seara precedentă a fost de circa 7.000 MW, ușor sub prognozele Dispecerului Energetic Național. Pentru ziua de astăzi, maximul este estimat la aproximativ 6.900 MW, conform datelor ENTSO-E.
Ministerul Energiei subliniază că există rezerve suplimentare de producție, pregătite să fie puse în funcțiune dacă situația o impune. Acestea includ capacități pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii. Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, și cel puțin 300 MW de la Hidroelectrica, în limitele tehnice și ale resurselor de apă, sunt printre resursele mobilizabile. Prognozele indică un aport relevant din partea energiei eoliene în următoarele șapte zile, cu o producție medie estimată la aproximativ 525 MW.
România notifică Comisia Europeană și solicită asistență regională
Ca urmare a situației energetice, Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană și grupul de coordonare energetică al UE (Electricity Coordination Group) cu privire la măsurile luate pentru menținerea siguranței SEN. Alerta timpurie a fost transmisă Comisiei Europene pe 7 august, în conformitate cu regulamentul european privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Documentul a detaliat cauzele posibilei crize, măsurile planificate și necesarul de asistență din partea altor state membre.
Pe 10 august, România a declarat situația de criză, informând Comisia Europeană despre cauzele deteriorării alimentării cu energie electrică și despre măsurile pregătite pentru atenuarea efectelor. În cadrul unei reuniuni extraordinare a Electricity Coordination Group, desfășurată pe 11 august, România a prezentat evoluția situației și a informat partenerii europeni că oprirea reactorului de la Cernavodă va crește necesarul de import și ar putea impune utilizarea mecanismelor de sprijin între statele membre.
România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare regională actualizată și clarificări privind disponibilitatea asistenței de urgență între operatorii de sistem. De asemenea, a fost semnalată imposibilitatea retragerii celor 710 MW din capacitățile pe cărbune asumate prin PNRR până la 31 august 2026, fără a pune în pericol siguranța sistemului.
Sursa: Mediafax
