Conform Economistul.ro: Piața energetică din România, la răscruce: Cum ieșim din excepție fără a crea noi probleme
Piața energetică din România funcționează de câțiva ani într-un regim excepțional, marcat de intervenții masive ale statului prin mecanisme de plafonare și compensare, precum și prin taxe suplimentare. Volatilitatea prețurilor, declanșată de criza energetică europeană și războiul din Ucraina, a determinat autoritățile să suspende, de facto, logica unei piețe concurențiale.nnDacă la început aceste măsuri au avut o justificare legitimă pentru a proteja consumatorii de facturi imposibil de suportat, problema apare odată cu riscul ca excepția să devină o regulă pe termen nedeterminat. România se confruntă acum cu o alegere strategică: fie reconstruiește o piață funcțională, bazată pe reguli predictibile și investiții private, fie perpetuează un model în care statul este arbitrul prețurilor și administratorul riscurilor.nn
Strategii de ieșire din plafonare și redefinirea consumatorului vulnerabil
Principala urgență este definirea unei strategii credibile de ieșire din mecanismele de plafonare. Experiența recentă arată că eliminarea bruscă a protecției poate genera șocuri socio-economice. Totuși, menținerea lor pe termen nedefinit adversează concurența, descurajează investitorii și distorsionează semnalele reale de preț, esențiale pentru ghidarea investițiilor viitoare. O strategie matură de exit trebuie să fie graduală, predictibilă și comunicată din timp consumatorilor și furnizorilor.nnO altă provocare majoră o reprezintă redefinirea conceptului de consumator vulnerabil. Vulnerabilitatea energetică este adesea tratată generic, dar din perspectivă juridică și economică, ea trebuie definită prin criterii clare, precum nivelul veniturilor, eficiența energetică a locuinței și ponderea cheltuielilor energetice în buget. Protecția socială eficientă implică identificarea precisă a celor care au nevoie de sprijin, nu subvenționarea generalizată a tuturor.nn
Efectele juridice ale intervențiilor și necesitatea predictibilității
Intervențiile fiscale și parafiscale recente au generat un număr semnificativ de litigii între operatorii economici și stat. Capitalul privat acceptă fiscalitate ridicată și reglementări stricte, dar are dificultăți în a accepta impredictibilitatea. Modificările frecvente ale regulilor jocului, cu efecte retroactive, cresc costul de finanțare, amână proiecte și pot duce la relocarea investițiilor.nnConsecințele se extind dincolo de sectorul energetic, afectând capacitățile de producție, dependența de importuri și balanța comercială. Aceasta este o problemă mult mai profundă: percepția privind predictibilitatea regimului juridic. Energia nu este doar o piață economică, ci infrastructură critică, securitate națională și competitivitate industrială.nnRomânia are nevoie de o arhitectură post-plafonare care să combine protecția consumatorului vulnerabil, funcționarea concurențială a pieței și stimularea investițiilor private. Succesul va fi măsurat prin capacitatea sistemului de a oferi energie accesibilă, investiții suficiente și reguli stabile. O piață matură este cea în care consumatorul vulnerabil este protejat, investitorul are încredere și concurența generează eficiență și securitate energetică.nnAcesta este începutul unei noi etape de maturizare a pieței energetice românești. Oana Ijdelea, managing partner al Ijdelea & Asociații, subliniază că problema nu este apariția excepției, ci riscul ca aceasta să devină regulă pe termen nedeterminat. „Adevărata provocare nu mai este cum plafonăm prețurile, ci cum să ieșim inteligent din plafonare”, afirmă ea.
Sursa: Economistul.ro
