Emmanuel Macron vrea interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani în Franța începând cu anul școlar viitor

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat sâmbătă, printr-un videoclip publicat pe postul BFMTV, că guvernul francez va implementa procedura accelerată pentru adoptarea proiectului legislativ ce vizează interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani. Decizia vine într-un context occidental din ce în ce mai preocupat de efectele negative ale social media asupra minorilor, subliniind angajamentul oficialilor francezi de a proteja această categorie vulnerabilă în era digitală.

O măsură urgentă în fața noilor provocări digitale

În discursul său, Macron a precizat că prioritatea este ca proiectul de lege să fie adoptat rapid în Parlament, urmând ca ulterior să intre în vigoare chiar de la începutul anului școlar viitor. El a menționat clar că „Am cerut guvernului să inițieze procedura accelerată pentru a putea avea această lege aplicabilă cât mai curând posibil”, accentuind astfel urgența este de a limita accesul minorilor la conținuturile periculoase sau nepotrivite pe platformele de socializare.

Inițiativa guvernamentală urmărește să stabilească un cadru legal strict, care să impună restricții și măsuri de protecție pentru copii și adolescenți, un pas important în direcția reglementării activității platformelor de social media în România și în Europa în general. În ultimele luni, mai multe state au analizat și propus măsuri similare, fiind alarmate de creșterea cazurilor de dependență digitală, cyberbullying și expunere la conținut nociv în rândul tinerilor.

Contextul european și importanța protecției minorilor

Franta nu este singura țară europeană care a intensificat legea pentru a controla accesul minorilor la rețelele sociale. În cadrul Uniunii Europene, dezbaterea privind responsabilitatea platformelor digitale și protecția datelor personale ale tinerilor a fost tot mai acută, mai ales după recentele scandaluri de confidențialitate și după creșterea alarmantă a cazurilor de cyberbullying. Autoritățile de la Bruxelles au pus presiune pe platforme precum Facebook, TikTok și Instagram, cerând măsuri mai stricte pentru siguranța copiilor și adolescenților.

La nivel național, inițiativele legislative vizează atât restricționarea timpului petrecut online, cât și filtrarea conținuturilor dăunătoare. În context european, aceste măsuri sunt interpretate ca parte a unei acțiuni comune menite să creeze un mediu mai sigur pentru minorii digitalizați, dar și să responsabilizeze companiile de tehnologie în privința impactului pe care îl au asupra tinerilor.

De ce este nevoie de o astfel de lege într-un mediu digital tot mai complex

Experții în psihologie și sociologie avertizează asupra faptului că toate aceste platforme au devenita surse majore de influență asupra dezvoltării emoționale și sociale a copiilor. În același timp, riscurile de cyberbullying, engessengerii ai depresiei și tulburărilor de somn s-au dovedit a fi din ce în ce mai frecvente în rândul adolescenților.

Guvernul francez și presedintele Macron par a fi conștienți de aceste provocări și vor să acționeze înainte ca problema să devină iremediabilă. Promisiunea de a accelera procedura legislativă reflectă un angajament ferm de a proteja tinerii de efectele negative ale social media, dar ridică și întrebări legate de modul în care este echilibrată libertatea de expresie cu necesitatea de a proteja anumite categorii vulnerabile.

Deși proiectul încă trebuie adoptat formal de Parlament, decizia liderului francez de a avansa cu această lege înseamnă că, în următoarele săptămâni, dezbaterile și voturile parlamentare vor fi intense. Dacă legea va fi adoptată așa cum s-a promis, școlile din Franța ar putea începe anul școlar cu o nouă reglementare menită să limiteze accesul copiilor la rețele sociale, în speranța de a crea un mediu digital mai sigur.

Răbdarea și implementarea acestor măsuri vor fi, însă, testul pentru angajamentul statului francez de a adapta legislația la noile realități ale epocii digitale, în timp ce experții urmăresc cu interes modul în care alte țări europene vor răspunde acestor provocări.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu