Între investiție și controverse, Cartierul Energiei din Sector 6 se află în cea mai fierbinte atenție a autorităților locale și a societății civile. În cadrul comisiei de urbanism de vineri, se analizează două Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD) ce vizează un proiect de amploare al companiei de stat Electrocentrale București (ELCEN). Cu o valoare estimată la peste 50 de milioane de euro, proiectul prevede construirea a patru clădiri de birouri și o sală pentru evenimente, având ca scop principal relocarea sediilor centralelor energetice și a reprezentanțelor ministerului de profil în noul ansamblu.
Un proiect de suprafață și ambiție, cu costuri semnificative
Cartierul Energiei, situat pe terenuri alăturate CET Grozăvești, aproape de Grădina Botanică, a fost conceptul de dezvoltare lansat de ELCEN pentru modernizarea infrastructurii și crearea unui centru administrativ pentru domeniul energetic național. Clădirile vor avea înălțimi de până la 39 de metri, cu o suprafață desfășurată de peste 20.000 de metri pătrați fiecare, și vor putea găzdui până la 3.500 de angajați și vizitatori, conform declarațiilor companiei. În timp ce oficialii afirmă că proiectul se încadrează în limitele urbanistice și resimt obiectivul de a fi apropiat de principalele repere ale capitalei, criticii atrag atenția asupra temerilor legate de costurile și oportunitatea unei investiții majore în condițiile actualei crize a infrastructurii energetice în București.
Controverse și costuri, între fezabilitate și transparență
Mihaela Ștefan, consilier local USR, critică dur proiectul, evidențiind că numai studiul de fezabilitate a costat 4,5 milioane de lei plus TVA, sumă considerându-se mai mult decât justificată pentru un studiu destinat unui proiect atât de amplu. Fostul viceprimar pune accent pe contradicțiile evidente ale companiei, care în public susține lipsa fondurilor pentru modernizarea infrastructurii, în timp ce investește sume mari în planuri de dezvoltare aparent prioritare. „Asta, dacă nu știați cu ce se ocupă ELCEN în timp ce o treime din blocurile din București nu au căldură”, a transmis Ștefan, subliniind disonanța între nevoile locuitorilor și prioritățile unei companii controlate de Ministerul Energiei.
Lumea politicii și societatea civilă se tem că proiectul, implicând o firmă de construcții cu legături controversate și implicată în scandaluri recente, ar putea fi altă expresie a unor interese de grup ori de ordin politic, în locul unei simple investiții economice eficiente. Firma subcontractantă, Evo Project Design, are la activ un scandal local legat de construcția unui bloc în Cimitirul Belu, unde a fost criticată pentru amplasarea blocului la câțiva metri de morminte, alimentând temeri legate de transparență și de preocuparea pentru patrimoniul cultural și istoric.
Vechimea echipamentelor și viitorul sistemului energetic local
Pe termen lung, problema fundamentală rămâne stare actuală a infrastructurii de termoficare din București. În ianuarie, reprezentanții ELCEN au admis, fără ocolișuri, că echipamentele vechi de peste 50-60 de ani de pe platformele CET București Sud limitează drastic capacitatea de răspuns la iarnă și cresc riscul unor defecțiuni majore. Conform oficialilor, subfinanțarea cronică și întârzierea modernizărilor au condus la lipsa unor rezerve de protecție în cazul unor pene de curent sau avarii. În aceste condiții, nimic nu pare sigur pentru iarna ce vine și viitorul sistemului energetic local pare a fi în colaps lent, dar inevitabil, dacă nu vor fi adoptate decizii strategice și investiții prioritare.
În timp ce guvernanții par a avea în vedere proiecte de sediu și branding, realitatea rămâne nefavorabilă pentru milioane de bucureșteni care suportă în fiecare an lipsa de căldură și apă caldă. În acest moment, progresul în autorizarea și implementarea Cartierului Energiei se joacă între promisiuni și scepticism, în timp ce criza energetică localidad, în parte cauzată de echipamente învechite și lipsă de investiții, persistă fără soluții clare în vizor. Giudiile și perspectivele rămân a fi decisive în lunile următoare, pe măsură ce se conturează dacă această investiție va fi un pas înainte sau un alt exemplu de planepși în fața realităților dure ale sistemului energetic românesc.
