România, pe marginea prăpastiei economice: experți avertizează asupra riscurilor generate de tensiunile internaționale
Situată într-un moment delicat al său economic, România se confruntă cu provocări atât din interior, cât și din exterior. În cadrul unei conferințe de presă susținută marți, Iulian Lolea, economist-șef al companiei de consultanță Concordia, a atras atenția asupra faptului că momentan economia românească este mai fragilă ca niciodată, iar orice șoc extern poate avea consecințe devastatoare.
Vulnerabilități interne și tensiuni externe: un cocktail periculos
După doi ani de pandemie și multiple ajustări în politica economică, specialiștii avertizează că nivelul de reziliență al economiei românești este extrem de redus. Lolea a subliniat importanța stabilității fiscale și despre lipsa unor măsuri concrete pentru consolidarea acesteia, ceea ce face ca orice perturbare să poată crea prăpastii în bugetul național. “Economia românească este deja fragilă, iar un șoc extern suplimentar poate amplifica dezechilibrele existente,” a declarat economistul.
Dintre vulnerabilitățile interne se numără dependența excesivă de anumite sectoare, precum construcțiile și consumul intern, precum și nivelul ridicat al datoriei publice. Chiar dacă guvernul a luat măsuri pentru plafonarea deficitului, experții avertizează că acestea pot fi insuficiente dacă instabilitatea globală va escalada.
Conflictul din Iran și riscul unei noi crize globale
În contextul tensiunilor internaționale ce domină actuala agendă geopolitică, conflictul din Iran s-a dovedit a fi un catalizator pentru creșterea incertitudinii globale. Analiștii sunt de părere că această situație poate duce la o creștere bruscă a prețurilor la energie și materii prime, ceea ce va avea o influență directă și negativă asupra economiei românești. “Orice evoluție neprevăzută în regiunile instabile poate avea un efect de domino, afectând criza energetică și creșterea inflației,” explică Lolea.
Criza energetică este deja o problemă pentru România, care depinde semnificativ de importurile de gaze și petrol. Scenariile pessimiste prevăd o creștere a costurilor de producție, ceea ce ar putea duce la creșteri ale prețurilor pentru consumatori și la turbulențe majore în cadrul pieței interne.
Ce urmează pentru economia românească?
Experții sunt în general de acord că, deși măsurile guvernamentale și politicile fiscale au fost menite să susțină economia, aceste eforturi pot fi insuficiente dacă tensiunile internaționale escaladează. O agravare a conflictului din Iran sau apariția unor noi crize globale ar putea detona vulnerabilitățile interne ale României, care deja se confruntă cu rate scăzute de investiții străine și o productivitate în stagnare.
Mulți economiști avertizează că este nevoie de o strategie de reducere a dependenței de importuri și de diversificare a economiei, pentru a face țara mai rezilientă. În același timp, este esențial ca autoritățile să acționeze cu rapiditate pentru întărirea stocurilor strategice și pentru implementarea unor politici care să susțină stabilitatea macroeconomică.
Ultimele evoluții indică faptul că, în timp ce guvernul analizează măsuri pentru amortizarea impactului crizelor externe, trebuie să fie pregătit pentru un scenariu mai pesimist. Tensiunile din Orientul Mijlociu și riscurile unei escalade în conflictul din Iran păstrează economia românească în stare de alertă, iar viitorul aproape devine tot mai imprevizibil.
Între timp, specialiștii continuă să tragă semnale de alarmă, afirmând că România trebuie să își ia măsuri imediate pentru a face față noilor provocări, altfel riscă să îngroape dificultățile actuale sub noi crize, mai greu de gestionat decât cele din trecut.
