Conform România TV: Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a prezentat joi Raportul asupra inflației, ediția august 2026. Această prezentare are loc într-un context în care rata anuală a inflației a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 8,2% în luna iulie, comparativ cu 10,4% în iunie. Reducerea abruptă este explicată în mare parte prin dispariția din calculul anual a unor șocuri economice majore care au afectat vara precedentă.
BNR anticipează continuarea trendului descendent în lunile următoare, însă este prudentă în privința estimărilor pentru finalul anului. Potrivit prognozelor, inflația ar urma să scadă rapid și puternic până spre sfârșitul lui 2026. Totuși, o ajustare a prognozei inițiale, care indica o inflație de 5,5% pentru decembrie, a fost necesară. Noua estimare plasează inflația la 6,1% pentru finalul anului. Această revizuire se datorează includerii în analiză a impactului caniculei și secetei din această vară, asupra producției de energie electrică și, în general, a situației energetice din România.
Slăbirea consumului, o sabie cu două tăișuri pentru economie
Mesajul principal transmis de guvernatorul Isărescu către economie a fost unul de prudență, dincolo de evoluția prețurilor. Nu se anticipează o revenire rapidă a creșterii economice. Banca Centrală observă o cerere internă tot mai slăbită, un factor problematic pentru economie, dar care, paradoxal, reduce presiunile inflaționiste. Consumul privat și-a accelerat scăderea, ca urmare a declinului puterii de cumpărare, a restricționării accesului la credite pentru populație și a unui nivel scăzut al încrederii consumatorilor.
Ultimele date disponibile privind Produsul Intern Brut (PIB) indică o stagnare în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu ultimele trei luni din 2025. Față de aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul a fost mai mic cu 1,1% pe seria ajustată sezonier și cu 1,2% pe seria brută. Totuși, această slăbire a consumului este considerată un „factor pozitiv” din perspectiva luptei împotriva inflației, conform declarațiilor lui Isărescu.
Factori externi și interni alimentează riscul inflaționist
Energia rămâne una dintre principalele surse de risc pentru inflație. Guvernatorul a explicat cum scumpirea materiilor prime energetice a condus la creșteri ale prețurilor altor combustibili. Deși cotațiile gazelor au crescut, efectul nu a fost transferat integral către consumatori datorită menținerii măsurilor de sprijin. Pe plan intern, efectele vremii extreme au devenit vizibile.
„Avem un efect întârziat, canicula, care a alimentat scumpiri la electricitate”, a subliniat guvernatorul. Seceta și temperaturile ridicate au afectat producția de energie, determinând astfel ajustarea prognozei BNR pentru finalul anului. La aceste presiuni energetice se adaugă și efectele conflictului din Golf, care a perturbat prețurile mai multor materii prime. În combinație cu problemele de pe piața microcipurilor, acestea au generat presiuni suplimentare asupra lanțurilor de producție. Prognoza BNR se bazează pe ipoteza unei normalizări treptate a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, însă Isărescu a avertizat că situația se poate schimba rapid, amintind că „ultimele luni ne-au arătat că aici, de la o zi la alta, se poate schimba perspectiva”.
Sursa: România TV
