Conform Digi24: Ministerul Finanțelor anticipează o stabilizare a economiei românești, după ce datele recente arată o temperare a contracției. Produsul Intern Brut (PIB) a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu primele trei luni ale anului, iar scăderea anuală s-a moderat la 0,4%. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, invocă accelerarea investițiilor din fonduri europene și o contribuție mai bună a exporturilor nete ca motive de optimism.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, în perioada aprilie-iunie 2026, PIB-ul s-a menținut la același nivel în termeni reali față de trimestrul precedent. Pe de altă parte, comparativ cu același interval din 2025, economia a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2% pe seria ajustată sezonier. Pe întreg parcursul primelor șase luni ale anului 2026, economia s-a contractat cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului anterior pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.
Investițiile europene, motorul redresării
Un argument central adus de Ministerul Finanțelor în sprijinul perspectivei de stabilizare îl reprezintă creșterea semnificativă a investițiilor finanțate din fonduri europene. În prima jumătate a anului 2026, acestea au înregistrat o majorare de 56%, ajungând de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei. Această evoluție este vizibilă, în special, în sectorul construcțiilor și în proiectele de infrastructură. Autoritățile estimează că lucrările în infrastructura de transport și energie vor genera efecte pozitive extinse, dincolo de contribuția imediată la PIB, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea capacității interne de producție.
Contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu ultimul trimestru al anului 2025, pe fondul unei evoluții mai temperate a importurilor, concomitent cu creșterea exporturilor. Ministrul Alexandru Nazare a declarat: „Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.”
Deficitul extern și inflația, în curs de ajustare
În paralel cu semnalele pozitive privind investițiile, deficitul de cont curent a înregistrat o reducere de 5,4% în primele cinci luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deficitul comercial cu bunuri a scăzut, la rândul său, cu 3,9%, în contextul în care exporturile au avansat cu 2,3%, iar importurile au înregistrat o creștere marginală. Totuși, Ministerul Finanțelor atrage atenția că investițiile aflate în derulare implică și importuri de echipamente și bunuri de capital, ceea ce ar putea încetini temporar reducerea deficitului extern. Pe termen mediu, se anticipează că extinderea capacităților de producție va contribui la creșterea competitivității și a exporturilor, precum și la înlocuirea unor importuri cu producție internă.
Un alt indicator cheie invocat de autorități este inflația. Rata anuală a scos de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie 2026. Ministerul Finanțelor se așteaptă ca procesul de dezinflație să se accentueze din august, odată cu estomparea efectelor de bază ale măsurilor fiscale adoptate anul trecut. Dinamica salarială și consumul mai lent contribuie, de asemenea, la temperarea presiunilor asupra prețurilor. Cu toate acestea, inflația rămâne la un nivel ridicat, iar riscurile generate de tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale ale energiei persistă.
O nouă paradigmă economică
Ministerul Finanțelor consideră că perioada actuală de ajustare ar trebui să conducă la o reorientare a modelului de creștere economică. În acest sens, se dorește o pondere sporită a investițiilor, productivității și competitivității externe, în detrimentul dependenței de consumul stimulat prin deficite publice mari. Alexandru Nazare a subliniat: „Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre.”
Sursa: Digi24
