Conform Economica: Sistemul energetic european, sub presiune din cauza caniculei și a eclipsei
Valul de căldură extremă a forțat centralele electrice din mai multe țări europene să își reducă producția sau chiar să se oprească, afectând securitatea aprovizionării cu energie electrică. Ungaria, România, Slovenia, Franța, Italia și Polonia se numără printre statele cele mai afectate, conform Comisiei Europene. Temperaturile ridicate au dus la scăderea nivelului râurilor, cruciale pentru răcirea centralelor nucleare și pe cărbune, determinând aceste țări să recurgă la importuri pentru a compensa deficitul.
Eclipsa solară, un nou factor de risc
Situația se agravează considerabil odată cu apropierea eclipsei solare, care va reduce producția de energie solară în întreaga Europă. Operatorii rețelelor electrice avertizează că evenimentul astronomic, care va fi total în nordul Spaniei și al Portugaliei și va depăși 90% în alte regiuni, inclusiv în Franța și nordul Italiei, va reduce producția de energie. Spania se așteaptă la o pierdere de până la 5 GW, echivalentul a 13% din cererea maximă într-o zi obișnuită de august. Franța estimează o scădere de 9,7 gigawați la nivel european în timpul fazei de maximă a eclipsei.
Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport (ENTSO-E) a convocat experți pentru a evalua impactul, anticipând o reducere a producției de 9,7 gigawați la nivelul întregului continent. Operatorii de rețea se pregătesc să echilibreze sistemul prin utilizarea altor surse de energie. Marea Britanie, care realizează schimburi de energie cu continentul, se așteaptă la o diminuare a producției solare de aproximativ 700 de megawați, cu posibilitatea ca efectul să ajungă la 1,3 GW. „Efectele au o amploare geografică considerabilă”, a declarat un reprezentant al operatorului britanic.
Secetă și dificultăți în aprovizionare
Pe lângă caniculă, seceta afectează și resursele de apă necesare funcționării centralelor. Rezervoarele hidroelectrice din Norvegia, un important exportator de energie, au atins cele mai scăzute niveluri din ultimii 30 de ani, cu șanse minime de revenire la normal până la Anul Nou. Această situație este considerată „destul de gravă, iar Europa nu pare pregătită”, conform lui Thomas Randgaard Larsen, cofondator al firmei de analiză a pieței energiei Ably.
În Ungaria, centrala nucleară de la Paks a fost la un pas de oprire din cauza nivelului scăzut al Dunării, dar o ușoară creștere a apei a permis continuarea funcționării. România a recurs la manevre complexe pentru a devia cursul Dunării către centrala de la Cernavodă, evitând astfel o întrerupere. Polonia a fost nevoită să reducă temporar producția la două mari centrale pe cărbune, Vistula având un nivel prea scăzut pentru a asigura apa necesară răcirii, ceea ce a dus la pierderea a aproximativ 1,3 GW. Franța a oprit trei reactoare nucleare din același motiv, deși continuă să exporte energie electrică. Bernard Fontana, directorul general al EDF, a avertizat că oprirea reactoarelor va afecta profiturile companiei și a anunțat un plan de investiții de 8,7 miliarde de euro pentru adaptarea centralelor la temperaturi mai ridicate.
Oficialii de la Bruxelles monitorizează cu atenție situația. „Nu există preocupări imediate privind securitatea aprovizionării, dar situația este, evident, tensionată”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen. Autoritățile europene urmăresc îndeaproape prognozele meteorologice și evoluția nivelului precipitațiilor.
Sursa: Economica
