Guvernul României a decis, marți, adoptarea unei ordonanțe de urgență menite să stabilească măsuri temporare pentru susținerea sistemului judiciar, în contextul amenințării continue a deficitului de personal la nivelul instanțelor și parchetelor. Măsurile, prezentate ca o intervenție urgentă pentru prevenirea incapacității operaționale, vizează în principal gestionarea resurselor umane din Justiție, unde numărul judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar a ajuns, în ultimii ani, la un nivel critic.
Criza resurselor umane în Justiție, o problemă acutizată
De la începutul pandemiei de COVID-19 și până în prezent, sistemul judiciar român s-a confruntat cu un deficit crescut de personal, influențat de dificultățile de recrutare, emigrare și pensionare anticipată. Această situație a pus presiune pe angajații rămași, care trebuie să gestioneze un volum tot mai mare de dosare și solicitări din partea justițiabililor. Conform datelor initiale, instanțele din principalele centre urbane se confruntă cu un număr insuficient de judecători pentru a acoperi rapid și eficient toate cazurile aflate pe rol, iar procesele se derulează cu întârziere.
Guvernul a precizat că măsurile propuse vizează, în principal, prelungirea cu un an a unor facilități deja existente, precum posibilitatea de suplimentare a numărului de judecători și personal auxiliar temporar, pentru a acoperi aceste lacune. În plus, ordonanța prevede și introducerea unor măsuri pentru redimensionarea personalului din parchete și instanțe, pentru a evita apariția unor blocaje majore în sistem, în condițiile în care numărul dosarelor în instanțe continuă să crească.
Sprijin temporar, fără soluții pe termen lung
Inițiativa guvernamentală reflectă, însă, și o problemă cronică: lipsa de planuri strategice și de investiții pe termen lung în resursa umană din Justiție. În ultimii ani, numărul de crize legate de personal a fost episodic, dar fără a se concretiza în măsuri durabile, ceea ce face ca soluțiile temporare să devină regula. Cu toate acestea, oficialii consideră această ordonanță ca pe o resetare necesară, menită să amelioreze, pe termen scurt, problemele urgente.
Premierul a afirmat într-un comunicat că: “Măsurile noi sunt un pas necesar pentru a evita blocajele în sistem, dar nu reprezintă soluția de durată. Este clar că trebuie să găsim o strategie pe termen lung, pentru a stabiliza și moderniza Justiția din România”. În acest sens, Executivul anunță că va continua dialogul cu organismele profesionale și cu partenerii internaționali, în scopul de a implementa programe de formare și recrutare mai eficiente.
Contextul și perspectiva de viitor
Situația se complică pe fondul încercărilor politice recente de reformare a Justiției, unele dintre acestea fiind contestate de magistrați și ONG-uri, care avertizează asupra riscului de compromitere a independenței justiției. În acest climat, măsurile temporare pentru acoperirea deficitului de personal sunt percepute și ca o soluție de moment, contestată de criticii care consideră că nu rezolvă cauzele fundamentale ale crizei.
În timp ce ordonanța a fost aprobată deja în ședința Guvernului, multiple voci din mediul juridic subliniază importanța unor reforme sustenabile, care să asigure nu doar gestionarea deficitului, ci și îmbunătățirea condițiilor de muncă și motivarea personalului din Justiție. În următoarele luni, oficialii anunță că vor monitoriza succesul măsurilor implementate și vor ajusta planurile în funcție de evoluția situației.
Schimbările în sistemul justiției din România rămân strâns legate de contextul politic și economic al țării, iar presiunea pentru reforme continue indică faptul că, în ciuda măsurilor temporare, problemele structurale în continuare necesită soluții pe termen lung dacă se dorește consolidarea unui sistem judiciar transparent, eficace și independent.
