Conform Descopera: Criza apei de pe Dunăre și Rin, agravată de seceta prelungită, a atras atenția presei internaționale, inclusiv a celei americane, care analizează impactul asupra economiei europene și măsurile luate de autoritățile din România, Germania și Ungaria. Situația este descrisă ca fiind „foarte gravă”, cu repercusiuni asupra producției de energie, transportului de mărfuri și comerțului.
Măsuri extreme pentru funcționarea centralelor
Nivelul extrem de scăzut al apelor pe fluviile majore precum Dunărea și Rinul afectează direct centralele nucleare și hidroenergetice din mai multe țări. În România, autoritățile au recurs la măsuri neconvenționale, precum dinamitarea unei stânci de pe Dunăre și scufundarea unor barje, pentru a asigura un flux suficient de apă necesar răcirii ultimului reactor funcțional de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Unul dintre reactoare a fost deja oprit din cauza lipsei apei.
Ungaria se confruntă cu probleme similare la centrala nucleară Paks, o sursă vitală pentru aproximativ 40% din energia electrică a țării, care funcționează neîntrerupt de decenii. De asemenea, Serbia a fost nevoită să își reducă producția de hidroenergie din cauza secetei.
Germania, în pragul unui colaps economic pe Rin
Germania resimte puternic efectele nivelului scăzut al Rinului, un coridor comercial esențial pentru inima continentului. Nivelul apei în localitatea Kaub, un punct critic pentru transportul maritim spre sudul Germaniei și Elveția, a atins cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 150 de ani, înregistrând doar 24 de centimetri. Nivelul considerat critic este de 78 de centimetri, iar estimările indică o scădere continuă.
Această situație pune în pericol economia germană. Profesorul Stefan Kooths, de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială, avertizează că nivelurile scăzute ale apei ar putea reduce produsul intern brut (PIB) german cu până la 0,2% în trimestrul al treilea. Se estimează că pierderile economice ar putea ajunge la 1 până la 2 miliarde de euro în această perioadă, în ciuda măsurilor preventive luate de companii și autorități.
Liz Saccoccia, responsabilă cu securitatea apei la Institutul Mondial de Resurse, subliniază pentru CNBC că impactul acestor crize hidrice se extinde mult dincolo de căile navigabile, afectând lanțurile de aprovizionare, securitatea energetică și afacerile locale. „Aprovizionarea cu apă, din ce în ce mai nesigură, se poate răspândi în economie”, a avertizat Saccoccia.
Această problemă globală scoate în evidență deficitul de apă și necesitatea unor strategii pe termen lung pentru gestionarea resurselor hidrice într-un context de schimbări climatice. Pierderile economice sunt considerabile, chiar dacă sectorul privat și cel public au anticipat anumite dificultăți și au implementat măsuri de atenuare.
Sursa: Descopera
