Conform Digi24: România ratează 700 de milioane de euro din PNRR din cauza lipsei unui acord politic privind noua lege a salarizării, a declarat Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar. Eșecul are însă consecințe mai largi, incluzând pierderea oportunității de a corecta inechitățile salariale din sectorul public și un posibil impact negativ asupra evaluărilor agențiilor de rating.
Amânarea legii salarizării și pierderea fondurilor europene
Noua lege a salarizării, un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prevedea accesarea unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro. Faptul că partidele politice nu au reușit să ajungă la un consens asupra proiectului duce direct la pierderea acestor fonduri europene. Mai mult, legea viza stabilirea unei echități și predictibilități în sistemul de salarizare din sectorul public, aspecte considerate de Ionuț Dumitru ca fiind chiar mai importante decât componenta financiară.
Proiectul de lege ar fi implicat un efort bugetar suplimentar de circa 12 miliarde de lei pentru anul următor, estimându-se că majoritatea angajaților din sectorul public ar fi beneficiat de creșteri salariale, fără ca veniturile altora să fie diminuate. Criticile sindicatelor și dezbaterile politice intense au contribuit, potrivit consilierului, la blocarea acestui demers, în ciuda unui efort bugetar ce nu ar fi fost semnificativ ca procent din PIB, având în vedere dinamica pozitivă a acestuia.
Impactul bugetar și semnalele pentru agențiile de rating
Pierderea fondurilor europene poate exercita o presiune suplimentară asupra bugetului de stat, mai ales dacă proiectele care urmau să fie finanțate prin PNRR vor trebui acoperite din resurse proprii. Ionuț Dumitru a subliniat dificultatea estimării impactului bugetar în acest moment, acesta depinzând de numărul proiectelor finalizate și recepționate până la expirarea termenului din PNRR.
Blocajul politic și lipsa unui guvern cu puteri depline ridică semne de întrebare în rândul agențiilor de rating, care ar putea pune sub semnul întrebării continuarea reducerii deficitului bugetar. Deși România a făcut progrese în consolidarea fiscală, drumul către ținta de 3% din PIB este încă provocator, iar lipsa unui angajament ferm pentru consolidare ar putea genera reticență. Incidentul legii salarizării, considerat a fi o lege care aduce un efort bugetar suplimentar fără a rezolva problemele de fond, poate fi interpretat de analiști ca un semnal al unor dificultăți în implementarea măsurilor necesare pentru consolidarea fiscală pe termen lung.
În ciuda pierderii fondurilor PNRR, Ionuț Dumitru nu consideră întregul plan un eșec, subliniind că România a beneficiat deja de miliarde de euro, în mare parte fonduri nerambursabile. Capacitatea de a accesa mai mulți bani europeni rămâne, însă, un subiect de discuție.
Sursa: Digi24
