Prețul carburanților în România nu mai poate fi explicat doar prin fluctuațiile pieței internaționale, ci devine, tot mai evident, o chestiune de politică fiscală. În ultimii șase ani, motorina și benzina s-au scumpit cu aproape 80%, dar ceea ce este cu adevărat alarmant este proporția sumelor plătite la pompă care este direcționată către bugetul de stat. Dacă în 2020 doar 63% din prețul unui litru de combustibil mergea către stat, în 2026 această cotă a urcat la aproape 70%, însemnând că aproape 7 din 10 lei plătiți pentru un litru de carburant sunt, de fapt, taxe și accize.
Taxarea excesivă transformă prețul carburantului într-un instrument de colectare fiscală
Conform analizei recente, creșterea prețurilor nu mai poate fi atribuită doar volatilitații pieței petrolului sau fluctuațiilor cursului valutar. În perioada 2020-2026, prețul motorinei a crescut cu 83%, iar cel al benzinei cu 71%. În același timp, accizele s-au majorat cu aproximativ 62%, iar TVA-ul perceput pe litrul de carburant a crescut cu peste 70%. În comparație, prețul petrolului Brent a avut o majorare de doar 62%, iar cursul valutar a crescut cu aproximativ 12%, ceea ce indică faptul că principalele cauze ale scumpirii sunt, în mare parte, decizii fiscale interne, nu fluctuațiile pieței globale.
„Doar din aceste două rânduri (acciză + TVA), diferențele sunt deja uriaşe. Practic, fiscalitatea nu e ‘o parte din preț’; ea devine axul, astfel în jurul fiscalității se reconstruiește prețul,” explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. El adaugă că aceste creșteri se reflectă nu doar în taxe, ci și în costurile directe ale procesului de producție și distribuție, unde rafinarea, transportul și distribuția au înregistrat creșteri de peste 400%. Toate acestea confirmă că, dincolo de considerațiile de piață, sistemul aflat în spatele prețului la pompă devine tot mai costisitor pentru consumatori.
Evoluția costurilor și impactul asupra bugetului național
Datorită acestor majorări, diferența dintre prețul real al petrolului și cel afișat la pompe a devenit tot mai evidentă. În 2020, un litru de motorină costa circa 4,73 de lei, iar în 2026 a ajuns la 8,67 de lei. Benzina a crescut de la 4,81 la 8,24 de lei pe litru în același interval. Partea de plată către stat a constituit o proporție din ce în ce mai mare din aceste costuri, iar nivelul aproape de 70% în 2026 reprezintă o proporție fără precedent.
„Asta înseamnă că aproape 7 lei din 10 plătiți la pompă sunt bani fiscali,” afirmă Chisăliță. El subliniază că această structură fiscală nu numai că determină prețul final, dar influențează și dinamica pieței. În esență, sistemul devine mai scump nu prin creșterea efectivă a costurilor materiale, ci ca urmare a politicilor fiscale adoptate de guvern, care ridică constant nivelul taxelor percepute.
Ce urmează pentru consumatori și economie
De la începutul pandemiei în 2020, când prețul petrolului a fost mai volatile, situația s-a stabilizat în mare parte, dar creșterea fiscalității a amplificat efectele. În condițiile în care aproape 70% din prețul carburantului reprezintă bani administrației, este clar că scumpirea nu mai poate fi atribuită exclusiv pieței globale sau practici comerciale, ci și deciziilor politice interne.
Această abordare a finanțării bugetului prin majorarea taxelor pe energie ridică semne de întrebare despre sustenabilitatea și echitatea unui astfel de sistem. În condițiile în care în următorii ani prețurile globale ale petrolului pot fluctua, dar ponderea fiscalității este deja atât de mare, consumatorii români vor resimți tot mai acut presiunea costurilor. În timp ce autoritățile caută soluții pentru a atenua impactul, realitatea rămâne că financiarizarea prețurilor la combustibili a devenit o politică economică în sine, cu efecte directe asupra buzunarului fiecărui român.
