Mario Draghi avertizează despre dispariția ordinii economice globale, dar și despre pericolul unui nou model mai dificil de controlat
Fostul premier italian și fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a lansat un avertisment dur despre starea actuală a economiei mondiale, afirmând că „ordinea economică mondială este moartă”. Într-un discurs susținut la Universitatea Katholieke Universiteit Leuven din Belgia, el a precizat că, deși această dispariție se caracterizează printr-un conflict de paradigme, nu reprezintă în sine o amenințare, ci mai degrabă un semnal de alarmă cu privire la ce va urma.
O ordine în declin, dar cu riscuri mari ale revenirii unui sistem necontrolabil
„Prăbușirea acestei ordini nu este, în mod necesar, o amenințare”, a explicat Draghi, „până la urmă, ea deschide calea unor noi modalități de funcționare a economiei mondiale, dar aceste schimbări pot fi extrem de periculoase”. În opinia sa, ceea ce reprezintă cu adevărat un pericol este ce urmează după această dispariție: „Amenințarea provine din posibilitatea ca ceea ce o poate înlocui să fie mai dificil de gestionat, mai instabil și mai lipsit de reguli clare”.
Discuția despre această „moarte economică” a fost alimentată de multiple crize care au zguduit recentele modele de funcționare globală. Războiul din Ucraina, inflația galopantă și pandemiei au adus în prim-plan fragilitatea sistemelor financiare și de aprovizionare, forțând liderii mondiali să caute soluții noi, uneori chiar contradictorii, pentru a stabiliza economia.
De la un sistem bazat pe reguli la o eră a incertitudinii
Mario Draghi nu doar că a pus accent pe dispariția vechii ordini, ci a și explicat implicațiile acestor schimbări. În trecut, piețele și băncile centrale s-au bazat pe reguli clare pentru stabilizarea economiei și controlul inflației. Astăzi, însă, aceste reguli pălesc în fața noii realități globale în care geopolitica, tehnologia și noile modele de producție distrug sau transformă aproape tot ce s-a construit în ultimele decenii.
„Ne aflăm într-o etapă de tranziție, în care vechile reguli și structuri nu mai sunt suficiente pentru a face față provocărilor”, a spus Draghi. Aceasta necesită o adaptare urgentă a politicilor economice și o reevaluare a relației dintre guverne, bănci centrale și piețe internaționale.
Ce poate urma după moartea vechii ordini?
Precizarea lui Draghi despre „amenințarea” reprezentată de înlocuitori ne dă de gândit. În contextul actual, ideea de schimbare devine un termen din ce în ce mai prezent în discursurile liderilor mondiali, dar impactul real al acestor schimbări rămâne incert. Confirmând indeterminarea fundamentelor economice, fostul oficial italian întărește opinia că următoarea faza va necesita nu doar adaptare, ci și o vizune clară asupra unor modele funcționale și stabile într-un mediu extrem de volatil.
În timp ce economiști și lideri politici caută răspunsuri, perspectiva lui Draghi indică o realitate în care economia globală trebuie să își reconstruiască încrederea într-un mod radical, pentru a putea evita o criză mai profundă. Deși riscurile sunt evidente, el sugerează că soluțiile ar putea veni nu din păstrarea status quo-ului, ci din curajul de a construi un nou sistem, mai rezistent și mai adaptat provocărilor secolului XXI. Întrebarea rămâne dacă lumea va avea acest curaj în fața unui peisaj economic atât de schimbător și imprevizibil.
