Controversa deturnării medicilor: Premierul Bolojan și reacția Colegiului Medicilor
Declarațiile premierului Ilie Bolojan, care sugerează că medicii ar trebui să rămână în România pentru o perioadă de câțiva ani după absolvire, au generat rapid reacții critice din partea lui Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor. „Este dificil să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii”, a afirmat Poiană, sintetizând esența dezbaterii contemporane despre migrarea medicilor români.
Bolojan a propus ca absolvenții facultăților de Medicină de stat să aibă o „obligație față de țara aceasta”, având în vedere că acestea beneficiază de educație plătită din fonduri publice. „Dacă beneficiezi, în țara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, ai o obligație față de țara aceasta”, a explicat premierul în timpul unei întâlniri cu primarii din cadrul Asociației Comunelor din România. Afirmațiile lui evidențiază o realitate dureroasă: din 7.000 de absolvenți anual, doar 1.000 ajung să fie angajați în sistemul public.
Reacția autorităților în domeniul sănătății
Dr. Cătălina Poiană a subliniat că nu toate circuitele profesionale sunt echivalente. „Pentru medicii rezidenți care au pregătirea într-un spital, ar fi firesc să rămână să lucreze măcar o perioadă acolo”, a menționat ea, făcând referire la spitalele care au investit în formarea lor. Totuși, problemele majore persistă, majoritatea rezidenților nu au postul garantat prin intermediul spitalelor. Astfel, un medic care finalizează rezidențiatul este adesea lăsat fără loc de muncă, trecând printr-un proces incert de angajare.
În opinia lui Poiană, există o nuanțare necesară în discuția despre obligația medicilor față de stat: „Postul garantat este mai comun în spitale mici, în orașe mici. Acolo, medicii pot fi încurajați să rămână pentru o perioadă, dar un număr limitat de ani”. Este o provocare complexă, care necesită o abordare atentă din partea autorităților, dar și sprijin concret pentru a face aceste poziții atractive.
Provocări în sistemul de sănătate românesc
Echilibrul între viața profesională și cea personală rămâne un subiect crucial pentru tinerii medici. Dr. Poiană a evidențiat că mulți aleg să părăsească țara nu neapărat din dorința de a explora lumea, ci din cauza condițiilor precare din spitale. „Tinerii nu pleacă pentru că vor să învețe în străinătate, ci pentru că ceea ce găsesc în spitalele din România nu corespunde standardelor lor”, a conchis aceasta.
Pe de altă parte, Mihail Marcu, CEO-ul rețelei MedLife, a susținut că nu se poate impune medicilor să se mute în mediul rural fără a crea condiții adecvate pentru a-i atrage. „Medicul, ca orice om, își dorește un trai decent. Nu putem impune o mutare forțată”, a declarat Marcu, evidențiind că medicii trebuie să aibă facilități care să le permită să își exercite meseria cu profesionalism.
Această dispută se desfășoară pe un fundal în care tinerii medici au opțiuni variate în afara țării sau în sectorul privat, făcând presiuni asupra sistemului public de sănătate să se adapteze realităților pieței muncii.
Pe măsură ce dezbaterea continuă, întrebarea rămâne: cum poate România să își păstreze medicii și să le ofere un viitor profesional stabil, fără a încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor?
