Procesul de contestare a retrocedării a fost reluat în mod oficial, după ce instanțele au decis să repună pe rol cazul privind cele 12 hectare din Parcul IOR. În centrul dezbaterilor se află acum și Petre Băjenaru, moștenitor al fostei proprietare Maria Cocoru, implicat în afaceri imobiliare și recent introdus în procesul care vizează anularea dispoziției din 2005, semnată de fostul primar general Adriean Videanu. Această decizie a fost salutatată de Grupul Civic IOR-Titan, care contestă modul în care a fost retrocedat terenul, considerând că retrocedarea a fost ilegală și ar reprezenta o încălcare flagrantă a legii.
Ședința de judecată, care a avut loc pe 27 ianuarie, a fost marcată de controverse și de o dispută acerbă între părți. Avocații reprezentând Maria Cocoru și Petre Băjenaru au contestat decizia Tribunalului București de a relua procesul, invocând probleme procedurale și lipsa de fundament legal pentru această hotărâre. În timpul dezbaterilor, aceștia au solicitat și anularea cererii de chemare în judecată, susținând că nu au fost respectate toate procedurile legale necesare pentru introducerea în proces a moștenitorului decedatei Cocoru. În replică, completul de judecată a respins aceste argumente, însă apărarea lui Băjenaru a cerut schimbarea judecătorului, acuzând lipsă de imparțialitate și antepronunțare.
O noimă relativ comică a fost adusă în discuție de avocata părții din partea Grupului Civic IOR-Titan, care a ironizat modul în care a fost tratată cauza: „Dacă ne-ar vedea domnul profesor Boroi, nu cred că ne-ar da mai mult de nota 3 la ce s-a întâmplat în acest dosar.” Ulterior, ea a solicitat ca în proces să fie prezentat certificatul de moștenitor în original, nu doar copie, întrucât documentul depus nu putea fi considerat valid în forma sa actuală. La rândul său, judecătorul a cerut societății notariale să furnizeze duplicatul solicitat, pentru verificarea autenticitații documentului.
În tot acest timp, avocatul Băjenaru a anunțat intenția de a solicita recuzarea judecătorului, dacă situația nu se va rectifica, invocând lipsa de imparțialitate și presupusa antepronunțare. Dezbaterile sunt de aşteptat să continue, până când un nou complet va decide dacă această cerere este justificată sau nu, menținând o dinamică tensionată atât în sala de judecată, cât și în mediul public.
Subiectul retrocedării terenului din Parcul IOR capătă în continuare un caracter complex, fiind implicate numeroase părți cu interese variate. În plus, controversele legate de modul în care au fost efectuate aceste retrocedări reflectă probleme mai ample de corupție și influence politică, în timp ce cetățenii continuă să protesteze împotriva tăierilor ilegale și a exploziei de construcții în zonă. A fost chiar pus în discuție și un proiect de ordine de ministru ce introducea infracțiunea pentru tăierea ilegală a arborilor, inspirată din situația din Parcul IOR, semn de faptul că aspectele juridice și de mediu sunt intr-un centru de atenție crescut.
Cazul Băjenaru și moștenirea să a fost mult timp învăluit în suspiciuni legate de conexiunile sale politice și implicarea în afaceri imobiliare. Dezvăluirile jurnaliștilor au relevat amploarea influenței sale în cercuri politice, precum și contribuția financiară semnificativă pe care a oferit-o unor formațiuni politice din perioada anilor 2000. Se pare că această afinitate și implicare în procesul de retrocedare sunt în același timp motive pentru reevaluarea întregului caz, deși verdictul încă se află în derivă, iar autoritățile judecătorești rămân în continuare sub presiunea confirmării corectitudinii procesului.
Între timp, discuțiile continuă, iar spectacolul judiciar de pe scena dosarului IOR promite și în perioada următoare să fie plin de răsturnări și interpretări. Cu toate acestea, tensiunile și controversele legate de retrocedări, corupție și interese politice rămân în centrul atenției publice, alimentând un climat de incertitudine și nemulțumire în rândul celor care urmăresc cu interes evoluția acestei cauze.
