Donald Trump, președintele SUA, a stârnit controverse după ce a declarat că dorește să „preia petrolul Iranului” și, posibil, să captureze insula Kharg. Aceste declarații, făcute într-un interviu acordat publicației Financial Times, vin în contrast cu afirmațiile sale despre progresele în negocierile cu Iranul și posibilitatea unui acord de pace „în curând”. Situația este complicată de tensiunile crescute în regiune și de schimbul de acuzații între Washington și Teheran.
Planuri de preluare a resurselor iraniene
Trump a menționat că „preferința” sa ar fi să controleze petrolul Iranului, comparând situația cu Venezuela. El a argumentat că există „oameni stupizi” care se opun acestei idei. De asemenea, a sugerat posibilitatea capturării insulei Kharg, de unde Iranul își exportă majoritatea petrolului, afirmând că „nu cred că au vreo apărare”.
În același timp, președintele american a stabilit un termen limită pentru 6 aprilie pentru ca Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace, sub amenințarea unor posibile lovituri americane asupra instalațiilor energetice iraniene. Aceste declarații sugerează o abordare duală: pe de o parte, dorința de a negocia și a ajunge la un acord, iar pe de altă parte, o poziție agresivă, cu amenințări explicite la adresa resurselor și infrastructurii iraniene.
Negocieri și reacții
În interviul acordat, Trump a lăudat progresul discuțiilor cu Iranul, susținând că acestea se desfășoară direct și indirect. El a afirmat că Teheranul deschide parțial Strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, liderii de la Teheran neagă existența unor negocieri. Iranul a respins un plan de pace american, transmis prin emisari pakistanezi.
Pakistanul a anunțat duminică, 29 martie, că dorește să găzduiască negocieri directe de pace la Islamabad în această săptămână. Rămâne de văzut dacă această inițiativă va duce la dezescaladarea tensiunilor. Între timp, conflictul din regiune continuă, cu atacuri și riposte.
Tensiuni regionale și atacuri
Conflictul din Orientul Mijlociu pare să se agraveze. Rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au lansat rachete spre Israel. În același timp, mii de militari americani au fost desfășurați în regiune, iar cercurile militare americane par să ia în calcul și o eventuală invazie terestră a Iranului.
Președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a acuzat Statele Unite că planifică „în secret” un atac terestru. Iranul a lansat un atac cu rachete asupra Israelului, rănind cel puțin 11 persoane. Armata israeliană a răspuns cu atacuri aeriene. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat daune grave la reactorul cu apă grea de la Khondab, lângă orașul Arak, în urma unui atac.
Armata israeliană a anunțat, de asemenea, noi atacuri împotriva unor obiective asociate regimului iranian. Ministerul Energiei din Iran a declarat că loviturile au vizat infrastructura energetică din Teheran, provocând pene de curent. Premierul israelian Beniamin Netanyahu a ordonat armatei să avanseze în sudul Libanului, pentru a extinde „zona de securitate existentă”.
