Drumul moților, odinioară considerat unul dintre cele mai periculoase rute din țară, pare să își fi făcut bagajele și s-a mutat de pe DN 13 pe DN 2 și DN 1, odată cu inaugurarea Autostrăzii Moldovei. Odată cu deschiderea acestui tronson rapid, statistica accidentelor de pe drumurile naționale a arătat o îmbunătățire considerabilă, însă nu fără consecințe care încă atrag atenția autorităților și opiniei publice.
Schimbare de scenariu pe drumurile din România după inaugurarea Autostrăzii Moldovei
Transformările din infrastructura rutieră a adus, aparent, o relansare logică a traficului de pe traseele tradiționale, grație conexiunii mai rapide și mai sigure oferite de noua autostradă. În următorul an de la inaugurare, numărul accidentelor pe DN 85, până acum unul dintre cele mai marcante drumuri naționale din țară, a înregistrat o scădere semnificativă. Aceasta a condus la o reevaluare a clasamentului celor mai periculoase coridoare rutiere din România, DN 1, care nu de mult ocupa un loc fruntaș în top.
Pentru drumarii autohtoni, această situație aduce o veste bună, dar și o serie de întrebări despre care este adevărata sursă a creșterii sau reducerii numărului de accidente. În mod concret, pe DN 1, singur în ultimul an, au avut loc peste 425 de accidente, soldate cu 48 de decese și numeroase răniri, consolidând poziția drumului ca fiind extrem de riscant pentru șoferi și pasageri. În același timp, dispariția traficului greu sau a vitezei excesive în anumite zone pare să fi influențat în mod direct scăderea accidentelor pe alte rute.
Impactul infrastructurii asupra siguranței rutiere
Specialiștii în domeniu subliniază că deschiderea Autostrăzii Moldovei reprezintă un pas major în reducerea riscului pe traseele naționale, dar și o provocare pentru autorități, care trebuie să continue monitorizarea și să implementeze măsuri de siguranță eficiente. În plus, noile rute au atras un flux mai controlat și mai sigur, reducând astfel congestia și, implicit, riscul de accidente cauzate de graba sau oboseală.
Cu toate acestea, există și alte cauze care contribuie la această dinamică, precum neadaptarea vitezei la condițiile de pe drum sau lipsa unei infrastructuri corespunzătoare în zonele mai izolate, unde semnalizarea sau iluminatul sunt deficitare. În plus, refacerea infrastructurii și modernizarea drumurilor naționale, precum și campaniile de conștientizare, sunt esențiale pentru a menține această tendință de scădere.
Provocările viitoare pentru infrastructura rutieră din România
Deși datele incitante indică o schimbare în bine, situația rămâne fragilă. Autoritățile trebuie să continue investițiile în infrastructură și în campanii de educare pentru șoferi, pentru că în fiecare an apar noi falii în sistemul rutier, fie ele legate de lipsa de modernizare, fie de comportamentul conducătorilor auto.
În același timp, specialiștii avertizează că, pentru a asigura o siguranță reală, trebuie regândit întregul sistem rutier: de la semnalizare și iluminat la monitorizarea și sancționarea neregulilor. În această perspectivă, dacă retehnologizarea și modernizarea vor continua, România are șansa de a reduce statisticile în mod sustenabil și de a proteja mai eficient viețile celor care circulă zilnic pe drumurile naționale și europene ale țării.
Pentru moment, drumul moților s-a mutat în mare parte pe alte coridoare mai sigure, însă eforturile trebuie să continue, pentru ca aceste schimbări să nu fie doar temporare, ci parte integrantă a unei strategii naționale de siguranță rutieră. În lipsa unei astfel de abordări, riscul de recidivă rămâne, iar traficul periculos de ieri poate renaște pe sectoare de drum uitate sau insuficient modernizate.
