Capitala intră în mod oficial în plin sezon de ger, însă, în ciuda temperaturilor extrem de scăzute, bucureștenii sunt încurajați să-și ajute aproapele aflat în situații vulnerabile. În zilele cu temperaturi ce ating sau chiar depășesc pragul critic de -10 grade, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București face un apel la solidaritate, amintind că mulți dintre persoanele fără adăpost refuză adăpostirea în centre pentru diverse motive, dar continuă să fie expusi riscurilor generate de frig.
Primăria Capitalei, prin intermediul DGASMB, gestionează trei centre de sprijin pentru persoanele fără locuință, cu o capacitate totală de 260 de locuri. Aceasta înseamnă că, în perioada de ger sever, aceste spații sunt gestionate la capacitate maximă, pentru a oferi un refugiu oamenilor aflați în cea mai mare nevoie. Cu toate acestea, realitatea este că, de multe ori, consimțământul pentru cazare nu vine spontan, fiind influențat de obișnuințe sau de reguli care uneori pot părea restrictive.
Pentru cei care nu acceptă cazare, echipele mobile ale DGASMB continuă să ofere hrană caldă, ceai, pături și haine groase, încercând să asigure protecție și în condiții precare chiar și pe stradă. În plus, pentru cei mai vulnerabili, specialiștii sfătuiesc ca persoanele expuse temperaturilor scăzute să apeleze constant la echipele de intervenție socială. La numărul 021.9524, aceste echipe acționează non-stop, fiind disponibile pentru a interveni rapid atunci când situația o impune.
Locații de refugiu și condiții de sprijin
Persoanele fără adăpost din București pot accesa în această perioadă trei centre principale, în funcție de sex și nevoie. Adăpostul temporar „Șerban Vodă” din Sector 4 este destinat exclusiv bărbaților, oferind 42 de locuri pentru cei aflați pe stradă. Pentru femei, cea mai importantă alternativă este Centrul de Asistență Comunitară din Filaret, cu 32 de locuri, care, pe lângă adăpost, furnizează și sprijin social, consiliere și suport pentru reintegrare. În cazul celor care preferă un centru mai mare și mai mixt, Adăpostul „Sf. Ioan”, situat pe Bd. Theodor Pallady, cu 186 de locuri, este o soluție de rezervă, mai aproape de centrul orașului.
Este de notat că aceste centre nu sunt doar simple spații de dormit, ci oferă și servicii de igienă, hrănire și îngrijire personală. În plus, deși condițiile de confort și înțelegere variază, autoritățile încearcă să mențină un nivel minim de suport pentru cei mai debusalați.
Refuzul cazării și protecție pentru cei din stradă
Este însă un fapt cunoscut faptul că unii dintre persoanele fără adăpost aleg să refuze cazarea în centre, din obișnuință, din dorința de a-și păstra anumite libertăți sau pentru că nu se simt pregătiți pentru schimbarea stilului de viață. În aceste situații, echipele mobile rămân active, iar autoritățile pun accent pe acordarea de suport direct pe teren, cu hrană caldă, pături și îmbrăcăminte grosieră, pentru a preveni tragedii, precum hipotermia sau degerul.
Pe fondul temperațurilor extrem de scăzute din aceste zile, oamenii de pe stradă rămân cea mai vulnerabilă categorie, iar autoritățile își intensifică eforturile de intervenție. În ultimele zile, străzile s-au umplut de apeluri și de mesaje către populație, care trebuie să fie vigilentă și să respecte recomandările pentru a proteja persoanele aflate în nevoie.
Vremea și perspectivele pentru zilele următoare
În intervalul de până pe 3 februarie, capitala se află sub cod galben de ger, cu temperaturi ce pot atinge chiar și -8 grade pe timpul nopții. Până atunci, zilele vor fi ușor mai calde, cu maxime în jurul valorii de 0 grade, dar această ușoară încălzire nu oferă încă o reducere considerabilă a pericolelor pentru persoanele fără adăpost.
Pentru zilele următoare, prognoza indică o încălzire treptată, cu temperaturi maxime care pot ajunge chiar și la 9 grade, dar condițiile de ceață, ploaie și vânt moderat mențin un nivel ridicat de risc pentru toți cei aflați în afara confortului unui adăpost.
Criza gerului nu pare a se încheia în curând, dar eforturile autorităților și solidaritatea bucureștenilor pot face diferența – fie pentru a salva vieți, fie pentru a menține vie atenția asupra celor mai vulnerabili dintre noi. Deocamdată, rămâne în mâinile fiecăruia să acționeze rapid și cu responsabilitate, în fața unui peisaj greu de socotit, dar totodată un test al empatiei și coeziunii sociale.
