Când istoria neagă miracolul: episoade controversate legate de lumina sfântă
De-a lungul secolelor, apariția Luminii Sfinte la Ierusalim a fost martora unor episoade controversate, punând sub semnul întrebării autenticitatea miracolului. Anul 1100, la scurt timp după cucerirea orașului de către cruciați, este un astfel de exemplu. Documentele istorice atestă că, după preluarea controlului asupra bisericii de către latini, patriarhul latin Daimbert nu a reușit să obțină Lumina Sfântă prin mijloace miraculoase.
Potrivit unor cronici orientale, în acel an focul ar fi apărut abia ulterior, în absența latinilor și în prezența clerului grec și sirian. Acesta a fost un punct de dispută în relațiile dintre clerul răsăritean și cel apusean. Episodul a fost ulterior folosit ca instrument de polemică între ortodocși și catolici. Papa Grigore al IX-lea a emis chiar o bulă în 1238, denunțând ritualul ca fraudă. Paștele ortodox a generat de-a lungul timpului multe dezbateri.
Anul 1579: coloana despicată și o controversă religioasă
O altă relatare controversată, dar cu o puternică încărcătură religioasă, este legată de anul 1579. Conform tradiției ortodoxe, patriarhul grec-ortodox Sofronie al IV-lea și credincioșii ortodocși nu au fost lăsați să intre în Biserica Învierii. Patriarhul a rămas în rugăciune în curtea exterioară, lângă una dintre coloanele de la intrare.
În mod miraculos, focul ar fi apărut, despicând o coloană de la intrare. Această poveste este prezentă în multe surse ecleziale, dar nu există un consens istoriografic clar cu privire la veridicitatea ei. Un document din 1634, copiat după un text din 1608, conține una dintre cele mai vechi relatări ale evenimentului. Distanța cronologică față de eveniment face ca episodul să fie contestat de mulți istorici.
Anul 1634: tensiuni între armeni și greci și o lumină disputată
Un alt eveniment important, studiat recent, datează din 1634. Un manuscris arab, descoperit în 2024, detaliază o controversă legată de ceremonia Luminii Sfinte. Contextul este legat de faptul că armenii sărbătoreau Paștele cu o săptămână mai târziu decât grecii. Manuscrisul arată cum armenii au încercat să împiedice desfășurarea ritualului de către comunitatea greco-ortodoxă.
Mormântul a fost sigilat de autoritățile otomane, pelerinii greci fiind împiedicați să se apropie. În acest cadru tensionat, textul afirmă că, în interiorul mormântului, s-a arătat lumina, validând astfel poziția greco-ortodoxă. Există și surse armene despre evenimentele din 1634, care prezintă o perspectivă diferită asupra evenimentelor. Din punctul lor de vedere, grecii ar fi fost cei care au exercitat presiuni asupra armenilor.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan președinte și Ilie Bolojan prim-ministru, aceste relatări istorice continuă să stârnească interes și dezbateri în rândul comunităților religioase și a istoricilor. Marcel Ciolacu și George Simion, președinții PSD și AUR, nu au făcut încă declarații pe acest subiect, în timp ce Călin Georgescu și Mircea Geoană nu au fost implicați în discuții legate de evenimentele menționate.
