Guvernul pregătește un nou val de măsuri de austeritate care vizează direct o categorie specială de bugetari: deținătorii titlului de doctorat. Potrivit unui proiect de lege recent pus în dezbatere publică, acești academicieni și cercetători ar putea fi supuși unor reduceri sau ajustări ale indemnizațiilor, în contextul unui efort mai amplu de a reduce cheltuielile statului și de a relansa economia afectată de criza pandemică și de alte provocări financiare.
Tensiuni în sistemul academic și cercetare
De aproape un deceniu, salariile și indemnizațiile pentru deținătorii titlului de doctor au rămas în mare parte neschimbate, în ciuda creșterii costurilor de trai și a salariului minim național. În 2018, aceștia primeau aceeași indemnizație, iar ajustările birocratice sau legislative nu au avut ca efect creșteri de salarii sau beneficii pentru această categorie de profesioniști. În schimb, se pare că autoritățile vor să implementeze măsuri de austeritate care să reducă sau să plafoneze aceste venituri, în condițiile în care fondurile alocate cercetării și educației continuă să fie sub presiune.
“Deținătorii titlului științific de doctor…” — explica sursa oficială — “vor fi afectați de noile prevederi legislative, care au ca scop eficientizarea cheltuielilor publice.” Această decizie a generat reacții mixte din partea comunității științifice și a academicilor, unii considerând-o o lovitură simbolică și economică greu de suportat, mai ales pentru cercetătorii aflați la început de carieră, iar alții percepând-o ca pe un pas necesar într-un context mai larg de reforme.
Contextul austerității și impactul asupra cercetării
În ultimii ani, sectorul de cercetare și educație a fost unul dintre cele mai vulnerabile, odată cu tăierile bugetare și cu dificultățile financiare ale instituțiilor publice. În plus, deciziile guvernamentale repetate de a limita creșterea salarială au afectat motivația unor cercetări și performanța academică, ceea ce a condus la o situație delicată pentru corporațiile academice și pentru tinerii cercetători.
„Această măsură va produce, fără îndoială, un impact negativ asupra cercetării de nivel avansat și asupra motivației personalului academic. În condițiile în care salariile nu s-au ajustat de ani buni, reducerea indemnizațiilor va duce la un grad mai mare de insatisfacție și, inevitabil, la o risipă a resurselor umane valoroase”, afirmă un reprezentant al universitarilor.
Perspectivele și reacțiile
Anunțate ca parte a unui plan mai amplu de a reduce cheltuielile statului, măsurile despre care se vorbește în proiectul de lege au fost criticate dur de către reprezentanții mediului universitar și cercetătorilor. Aceștia susțin că o astfel de politică va avea efecte nocive asupra calității cercetării și va sancționa duioșia și dedicarea unor cadre super-specializate.
Guvernul, însă, argumentează că, într-un context economic dificil, nu se pot păstra toate cheltuielile fără a aduce atingere echilibrului bugetar și sustenabilității financiare a statului. În plus, oficialii insistă că măsurile au și alte obiective, precum promovarea unui sistem mai transparent și mai eficient.
Următorii pași în procesul legislativ vor stabili dacă măsurile vor fi puse în aplicare așa cum sunt propuse sau dacă vor suferi modificări în urma dezbaterilor publice. Cert este că, în momentul de față, deținătorii de doctorate se află în centrul unui conflict între necesitatea de a menține echilibrul bugetar și dreptul lor la o remunerație echitabilă pentru munca depusă. Într-un sistem în care cercetarea și educația sunt reconsiderate, această dispută poate avea repercusiuni asupra întregii societăți și asupra viitorului inovării și dezvoltării în România.
