O analiză arheologică recentă a descoperit că locuințele din Pompeii erau parfumate nu doar cu plante locale, ci și cu rășini exotice, provenite din regiuni tropicale. Această descoperire scoate la iveală un aspect surprinzător despre stilul de viață al romanilor, arătând că ritualurile domestice includeau arome provenite din rețele comerciale globale, iar nu doar din resursele din apropiere. Cercetările au identificat urme de plante lemnoase, rășini și chiar substanțe derivate din struguri, ceea ce sugerează că mirosurile din casele pompeiene nu erau simple.
Ce ardeau romanii în casele lor
Studiile arată că romanii foloseau tămâie și alte substanțe aromatice în ritualurile religioase sau în viața de zi cu zi. Componentele acestei combinații au fost descoperite în recipiente sigilate, provenind din cenusa erupției Vezuviului. În aceste recipiente, cercetătorii au găsit plante lemnoase, adesea din familia Burseraceae, arse pentru aromatizare și ofrandă religioasă. Mai mult, analiza a arătat că unele dintre aceste rășini au provenit din zone îndepărtate, precum Asia sau Africa subsahariană, ceea ce indică existența unor rețele comerciale extrem de vaste.
O descoperire deosebit de interesantă este găsirea unor urme de substanțe derivate din struguri, posibil vin sau un lichid obținut din struguri, folosit probabil în ritualurile religioase romane. Acest element susține ideea că aromele din locuințele pompeiene erau complexe, combinând fum de lemn, rășini exotice și note dulci sau acide, provenite din vin. În această perspectivă, suntem puși în fața unui tablou complet al atmosferei domestice din Pompeii, înainte de catastrofă.
Ce spune această descoperire despre lumea romană
Descoperirea confirmă că Pompeii nu era doar un oraș provincial izolat, ci un centru conectat la schimburi comerciale internaționale. Utilizarea rășinilor tropicale și a altor simboluri aromatice indică un nivel avansat de integrare în rețelele comerciale ale vremii. Astfel, ritualurile domestice aveau o componentă globalizată, iar mirosurile pomenite în texte antice erau trăite și de romani în casele lor, nu doar în temple sau spații publice.
Studiul de față demonstrează impactul științei moderne în interpretarea trecutului. Arheologia clasică ne oferă obiecte și contexte, însă analizele biomoleculare permit identificarea precisă a compușilor existenți în obiecte. Astfel, putem acum afla nu doar ce vedeau locuitorii, ci și ce simțeau și trăiau în viața lor cotidiană.
Casa romanilor din Pompeii era, înainte de erupție, un spațiu unde mirosurile exotice nu erau simple semne de sofisticare, ci parte integrantă din ritualurile și experiențele lor de zi cu zi. Această perspectivă aduce aproape, la nivel senzorial, lumea antică, arătând că romanii își construiau sacrul nu doar prin imagini sau gesturi, ci și prin parfum.
Ana Ludmila, cercetătoare coordonatoare a proiectului, afirmă: „Arătați de aceste descoperiri, romanii aveau o cultură a aromelor complexe, iar parfumurile importate erau parte a modului lor de a trăi și a se conecta cu divinitățile.”
La data de 10 mai 2023, rezultatele studiului vor fi prezentate la Muzeul Național de Istorie din București, marcând o nouă etapă în cercetarea asupra stilului de viață și ritualurilor din lumea romană.
