Conform Descopera: Când cumpărăturile devin o dependență: semne și soluții pentru oniomanie
Pentru mulți, shoppingul reprezintă o plăcere sau o metodă de relaxare. Însă, pentru unii, actul cumpărăturilor devine un refugiu emoțional și un impuls greu de controlat. Achizițiile nu mai răspund unei nevoi reale, ci unei stări de anxietate, tristețe sau unui gol interior. Psihologii numesc acest comportament oniomanie sau tulburare de cumpărături compulsive. Deși nu este recunoscută ca diagnostic distinct în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5), numeroase cercetări o consideră o formă de dependență comportamentală, implicând pierderea controlului, preocupare excesivă și consecințe negative asupra vieții personale și financiare.
Cum recunoști o posibilă dependență de cumpărături
Mai mulți indicatori pot sugera că o persoană se confruntă cu cumpărături compulsive. Accesezi frecvent site-uri de cumpărături, inițial doar pentru a „te uita”, dar ajungi să plasezi comenzi. Simți impulsul de a cumpăra ceva pentru cineva care are nevoie, chiar dacă nu este responsabilitatea ta sau nu îți permiți în acel moment. Dificultatea de a refuza oferte promoționale, precum „doar azi” sau reduceri mari, este un alt semn. Cumpărăturile pot oferi o calmare temporară, urmată de sentimente de vinovăție. Acumulezi obiecte nefolosite, cu speranța că le vei utiliza ulterior, dar ele rămân uitate. Te raportezi constant la ceilalți și simți că nu ai niciodată suficient. Cheltui mai mult decât îți permiți, intrând în datorii sau sacrificând alte nevoi esențiale pentru a plăti facturile. Reclamele, postările pe social media sau imaginile inspiraționale declanșează imediat impulsul de a cumpăra, devenind extrem de receptiv la orice mesaj de marketing. Îți justifici achizițiile cu expresii precum „merit asta”, chiar dacă știi că nu este adevărat. Deși încerci să te oprești, revii rapid la același comportament. În relații, poți manifesta afecțiune prin cadouri constante, încercând să câștigi aprecierea celorlalți prin cumpărături. De asemenea, poți ascunde achizițiile de cei apropiați sau minți pentru a evita întrebările sau criticile.
Dacă te regăsești frecvent în astfel de situații, mecanismul prin care creierul caută recompensă și alinare emoțională poate fi asociat cu actul cumpărării. Nu este vorba doar de lipsa voinței, ci de un tipar comportamental care se consolidează în timp.
Cauzele profunde ale oniomaniei
Nu există o cauză unică pentru oniomanie. Psihologii vorbesc despre o combinație de factori: stima de sine scăzută, nevoia de validare, anxietatea, depresia, impulsivitatea, expunerea constantă la reclame și reduceri, dar și ușurința cumpărăturilor online. Experiențele din copilărie, în care afecțiunea era asociată cu darurile materiale, pot juca, de asemenea, un rol. Pentru unele persoane, cumpărăturile devin o modalitate de a umple temporar un gol emoțional, dar senzația de satisfacție dispare rapid, reluând ciclul.
Pași spre transformare și gestionarea impulsului
Schimbarea începe prin observarea impulsului înainte de a acționa. În momentul în care simți nevoia să cumperi ceva, încearcă să identifici emoția pe care încerci, de fapt, să o calmezi: stres, plictiseală, singurătate sau anxietate? Uneori, o pauză de câteva minute și o activitate diferită, cum ar fi o plimbare sau exerciții fizice, sunt suficiente pentru a diminua impulsul.
Recunoaște-ți progresul atunci când ai o săptămână fără impulsuri necontrolate. Analizează ce te-a tentat și ce strategii ai folosit pentru a rezista. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este o metodă eficientă în abordarea tulburării cumpărăturilor compulsive.
Caută sprijin în jur: vorbește cu un prieten de încredere sau alătură-te unui grup specializat. Nu este nicio rușine să ceri ajutor. Cu timpul, impulsurile, deși nu dispar complet, devin mai rare și mai ușor de gestionat, permițându-ți să cumperi conștient, alegând ce merită, când și cu ce scop.
Filmări precum „Confessions of a Shopaholic” (2009) surprind, într-o manieră accesibilă, mecanismele psihologice implicate în această tulburare, de la reglarea emoțională prin cumpărături la acumularea datoriilor și sentimentul de vinovăție. Povestea ilustrează un fenomen real și arată că schimbarea este posibilă prin recunoașterea și abordarea problemei.
Cercetările indică faptul că impulsul de a cumpăra activează circuite cerebrale similare celor implicate în alte comportamente recompensatoare, prin eliberarea dopaminei. Persoanele cu această tulburare cumpără adesea pentru a-și regla emoțiile, nu din necesitate, iar achizițiile impulsive rămân frecvent nefolosite, fiind urmate de vinovăție. Terapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit eficientă în reducerea acestui comportament.
Sursa: Descopera
