Guvernul anunță o reducere semnificativă a deficitului bugetar în 2025, în ciuda provocărilor economice din ultimele perioade. Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pentru anul în curs s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde de lei, reprezentând 7,65% din Produsul Intern Brut, o scădere cu un procent față de nivelul de 8,67% din PIB înregistrat în același interval al anului trecut. Această coborâre demonstrează un mitor clar al eforturilor macroeconomice depuse de autorități pentru a menține stabilitatea fiscală în condițiile unui mediu economic tot mai complex.
Reducerea deficitului, un rezultat al măsurilor fiscale și economice
Dacă în urmă cu un an, țara se confrunta cu un deficit de aproape 9% din PIB, astăzi indicatorul indică o convalescență, semn clar că măsurile adoptate de Guvern în ultimii ani în materie de reforme fiscale și de control al cheltuielilor au început să dea roade. Oficialii anunță că eforturile pentru echilibrarea finanțelor publice sunt fundamentale pentru asigurarea sustenabilității bugetare și pentru crearea unui mediu stabil pentru investiții. În plus, aceste rezultate reflectă, în linii mari, reușita unei politici de gestionare prudentă a fondurilor, chiar și în contextul unor presiuni externe și interne tot mai mari.
Măsuri concrete și impactul asupra economiei naționale
Printre măsurile care au contribuit la această îmbunătățire se numără o reevaluare a priorităților bugetare, reducerea cheltuielilor superflue, dar și intensificarea colectării veniturilor fiscale. De exemplu, creșterea gradului de conformare fiscală și măsurile de digitalizare a administrației fiscale au avut un impact vizibil asupra încasărilor la buget. Conform experților, aceste măsuri nu doar că sprijină deficitul, ci și creează premisele pentru un mediu economic mai predictibil, ceea ce este esențial pentru dezvoltarea pe termen lung.
Unii analiști din sectorul economic consideră că, deși rezultatele sunt încurajatoare, ele trebuie privite cu precauție, mai ales în contextul evoluțiilor macroeconomice globale. Însă, autoritățile sunt încrezătoare că aceste cifre reflectă o direcție corectă, mai ales dacă se vor menține și în următoarele trimestre.
Perspective și provocări pentru 2026
Pentru anii următori, principala provocare rămâne menținerea disciplinei fiscale într-un mediu economic aflat încă sub semnul incertitudinii. Guvernul vizează continuarea seriei de reforme pentru consolidarea finanțelor publice, dar recunoaște necesitatea unor investiții strategice pentru stimularea creșterii economice. În același timp, având în vedere rezultatele pozitive din 2025, există un optimism precaut privind stabilitatea fiscală și în perioada următoare.
Astfel, dacă trendul actual se menține, România are șanse să ajungă în următorii ani la un nivel de deficit sub 7% din PIB, contribuind astfel la stabilizarea macroeconomică și la crearea unui mediu propice pentru dezvoltare durabilă. În acest context, atât autoritățile, cât și mediul de afaceri așteaptă cu interes următorii pași, conștienți că o economie sănătoasă trebuie să păstreze balanța între responsabilitatea fiscală și stimulentele de creștere.
