Comunitatea Declic cere strămutarea procesului privind numirea Liei Savonea de la Curtea de Apel Alba-Iulia.
Un nivel nou de tensiune se ridică în controversele legate de modul în care s-au realizat numirile în cele mai înalte instanțe ale justiției din România. Comunitatea Declic a făcut un apel public pentru a se solicita ca procesul prin care contestă metoda de numire a Liei Savonea în funcția de președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) să fie mutat de la Curtea de Apel Alba-Iulia la o altă instanță.
Contextul numirii și controversele din jurul acesteia
Lia Savonea a fost numită în această funcție în 2019, într-un proces care a atras imediat atenția și critici din partea unor actori din sistemul judiciare și din societatea civilă. Mulți au pus la îndoială modul în care s-au desfășurat procedurile, reclamând posibile asupra-de-cadru, influență politică sau lipsă de transparență. În cazul actual, comunitatea Declic subliniază că, până acum, Curtea de Apel Alba-Iulia are un trecut controversat, având în conducere până de curând un președinte, Liviu Odagiu, despre care se știe că a fost implicat în alte situații cu potențial de influență politică.
Faptul că această instanță va audia în continuare cazul a ridicat semne de întrebare în rândul celor care cred că o decizie corectă și transparentă ar necesita o schimbare de tribunal, pentru a evita orice suspiciune de influență sau de părtinire.
Ce implică această solicitare și care sunt posibilele urmări
Declic susține că mutarea procesului este o măsură menită să asigure o justiție imparțială și transparentă, argumentând că instanța din Alba-Iulia nu poate garanta aceste condiții, având în vedere contextul recent. “Curtea de Apel Alba-Iulia este aceeași instanță care, până de curând, a fost condusă de Liviu Odagiu, actualul președinte al Consiliului Superior […]” – se arată în nota de poziție a comunității civice. În consecință, membrii acesteia consideră că o judecată în alte condiții va fi mai obiectivă și va putea restabili încrederea publicului în procesul decizional.
Totodată, această hotărâre ar putea avea implicații dincolo de cazul specific, reluând discuția despre integritatea și transparența procesului de numire a judecătorilor de rang înalt. În esență, cazul reflectă nemulțumire națională față de modul în care se gestionează selecția și numirile în pozițiile de vârf ale justiției, proces adesea criticat pentru presupuse influențe externe sau pentru lipsa unei transparențe adecvate.
Pista spre o decizie de instanță și perspectivele viitoare
Momentul actual aduce în prim-plan presiunea exercitată de societatea civilă asupra justiției, dar și dorința de a împiedica orice suspiciune de părtinire în procesele cu impact major asupra reputației instanțelor supreme. Solicitarea comunității Declic nu se limitează doar la mutarea unui proces, ci vizează, în esență, redeschiderea discuției despre integritatea și credibilitatea sistemului juridic din România.
Până în prezent, instanțele românești au fost criticate adesea pentru lipsa de independență în anumite cazuri de mare răspundere, iar această inițiativă de a cere o schimbare de tribunale indică o dorință de a curăța imaginea și de a asigura un proces just și imparțial. Rămâne de văzut dacă instanțele competente vor accepta această solicitare, dar cert este că, în contextul actual, orice pas în direcția sporirii transparenței și a combaterii influențelor politice este văzut ca o mie de pași spre buna guvernare a justiției din România.
