Judecătorii Curții de Apel București au decis, recent, să elimine mai multe probe din dosarul în care Călin Georgescu, asociat cu fostul mercenar Horațiu Potra și apropiații acestuia, sunt acuzați de tentativă de lovitură de stat, precum și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor. Această decizie vine pe fondul unor contestări legate de modul în care ancheta a fost condusă, dar și de relevanța probelor prezentate până acum.
Probele excluse sunt în principal declarații ale unor apropiați ai lui Potra, date în fața anchetatorilor în decembrie 2024, la scurtă vreme după ce aceștia fusese prinși în timp ce se deplasau în organizare, cu scopuri neclare, în București. Judecătorii au invocat dreptul martorilor la tăcere și la neautoincriminare, dispunând astfel eliminarea acestor mărturii din dosar. În plus, decizia a fost justificată și de aspecte legate de contradicțiile apărute în declarațiile martorilor, precum și de faptul că unele informații nu aveau relevanță directă în contextul acuzațiilor.
Reacția autorităților și a părților implicate nu s-a lăsat așteptată. Procurorii Parchetului General au anunțat că au cinci zile pentru a decide dacă vor menține trimiterea în judecată sau dacă vor cere restituirea dosarului, pentru reanalizarea și refacerea probatoriului. Între timp, avocații apărării vor putea contesta decizia, în contextul unui dosar extrem de sensibil și mediatizat.
La momentul reținerii în decembrie 2024, martorii au declarat că s-au deplasat în București într-un context de recreere sau de alte scopuri personale, motivându-și deplasarea diferit unul față de altul. În rechizitoriu, însă, procurorii au reținut că aceștia au oferit descrieri contradictorii privind motivul deplasării, iar unele declarații au fost folosite pentru a argumenta implicarea lui Potra în planificarea unei acțiuni de destabilizare națională.
Declarațiile respective erau însă fundamental contestate, deoarece după eliminarea lor, dosarul pare să fie în continuare deschis pentru alte probe, inclusiv interceptări sau alte elemente de investigare. În spatele acestei decizii se află, însă, o dispută privind relevanța și valoarea probelor, precum și modul în care acestea susțin acuzațiile aduse celor implicați.
Ce se întâmplă în teren? La momentul primelor audieri, anchetatorii au descoperit că cei acuzați planificaseră o deplasare de o grupare formată din 21 de persoane din Mediaș spre București. Potra ar fi fost coordonatorul logistic al acestei operațiuni, despre care procurorii afirmă că urmărea să organizeze o acțiune de destabilizare națională, invocând presupunerea că intenționau să întrerupă ordinea publică cu scop politic.
Însă, în timpul anchetei, polițiștii au reținut și au împiedicat desfășurarea acestor planuri, oprind grupul în trafic în apropierea Capitalei. Declarațiile martorilor despre deplasare, despre motivul pentru care au venit în București și despre rolul lui Potra în organizare au fost, ulterior, exclude din dosar, în condițiile recentei decizii a instanței.
Această situație ridică semne de întrebare asupra modalității în care autoritățile au administrat probele, precum și asupra impactului acestei decizii asupra încercării de a demonstra vinovăția celor acuzați. Deocamdată, procesul continuă, cu județul în așteptarea unei eventuale reapariții a dosarului și a unui posibil nou parcurs al procedurilor legale.
În timp ce judecătorii verifică riguros validitatea probelor, întrebările despre adevărul din spatele acuzațiilor rămân suspendate în aer. Cu toate că decizia de a exclude anumite declarații a fost pronunțată, cazul continuă să fie unul de mare interes public și politic, fiind urmărit cu atenție de întreaga opinie publică și de mulți experți în securitate și drept.
