Controversele pensiilor magistraților: Decizia Curții de Apel și contextul legal
Curtea de Apel București a decis amânarea deciziei privind contestarea numirii judecătorilor Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, în aceeași zi în care Curtea Constituțională (CCR) urmează să se pronunțe asupra pensiilor magistratilor. Decizia de amânare a fost anunțată pentru data de 16 ianuarie, coincidând cu un moment crucial pentru sistemul judiciar românesc.
Avocata Silvia Uscov, cea care a contestat numirea celor doi judecători în vara trecută, a ridicat suspiciuni cu privire la legalitatea acestora, însă instanța a decis să nu emită un verdict în acest sens până la o dată ulterioară. În paralel, CCR se află în fața unei noi provocări, având în vedere că discuțiile asupra pensiilor speciale ale magistraților sunt acum pe agenda sa.
Implicațiile unei așteptate decizii a CCR
Ședința din 29 decembrie 2025, dedicată pensiilor magistraților, s-a încheiat cu o amânare din lipsă de cvorum, în condițiile în care doar cinci din cei nouă judecători au fost prezenți. Această absență a generat întrebări legate de încrederea în sistemul judiciar, având în vedere că actul normativ propus vizează modificări semnificative ale legislației în domeniu.
Documentul supus analizei CCR a fost trimis la instanță de premierul Ilie Bolojan, care și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Judecătorii Înaltei Curți au decis în unanimitate să conteste acest act normativ, argumentând că noile reglementări ar afecta independența justiției. Conform surselor judecătorești, „modificările adiționale vor conduce la desființarea pensiei de serviciu pentru magistrați, ceea ce reprezintă un atac direct asupra drepturilor acestora”.
Detalii despre modificările legislative
Prima variantă a legii privind pensiile magistraților a fost respinsă pe 20 octombrie, motivată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Acum, propunerea aflată în discuție include o modificare semnificativă a modului de calcul al pensiei, propuind stabilirea acesteia la 55% din media indemnizațiilor brute obținute în ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă.
De asemenea, proiectul preconizează creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani. Această serie de modificări ar urma să fie implementată etapizat, pe o perioadă de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
Reprezentanții magistraților au criticat propunerile, afirmând că „aceste schimbări nu doar că descurajează tinerii să aleagă o carieră în justiție, dar afectează și stabilitatea financiară a celor care contribuie la aplicarea legii”.
Așteptările și incertitudinile din sistemul judiciar
Se așteaptă ca verdictul CCR din 16 ianuarie să aibă un impact major asupra întregului sistem judiciar, nu doar în privința pensiilor, ci și în ceea ce privește percepția publicului față de justiție. Avocata Silvia Uscov a declarat: „Deciziile luate acum pot influența viitorul justiției din România. Încrederea cetățenilor în magistrați depinde de modul în care se gestionează acest proces.”
Criticile și sprijinul politic par să creeze o atmosferă de tensionare în rândul judecătorilor, ceea ce complică discuția despre reformele propuse. De asemenea, absența unui cvorum la ședința din 29 decembrie scote în evidență o potențială criză de încredere în rândul magistraților despre care se spune că „sunt prizonierii unui sistem politic instabil.”
În concluzie, amânarea deciziei Curții de Apel București și controversele din jurul pensiilor magistraților sunt doar câteva din semnalele unui sistem judiciar aflat în mijlocul unei transformări dificile și în căutare de legitimitate. Rămâne de văzut cum va reacționa CCR și care vor fi implicațiile acestor decizii asupra viitorului justiției românești.
