Autostrada Ploiești – Brașov, un proiect vechi de peste două decenii, rămâne blocat în faza de studii, deși este declarată prioritate în bugetul pentru perioada 2026-2029. Autostrada, promisă de numeroase guverne, a fost proiectată, redesenată și re-promisă, dar nu a depășit stadiul de documentație.
Rădăcinile proiectului: De la planurile lui Ceaușescu la promisiunile post-decembriste
Necesitatea acestei autostrăzi a fost identificată tehnic încă de acum mai bine de o jumătate de secol. Primele studii IPTANA, din perioada 1967–1970, includeau axa București – Brașov ca prioritară într-o rețea națională de autostrăzi de 3.200 km. Imediat după Revoluție, prin HG 947, statul român a reconfirmat oficial construcția autostrăzii. În 2002, a fost realizat primul Studiu de Fezabilitate modern pentru întregul traseu București – Brașov.
Istoricul politic: promisiuni neonorate și amânări repetate
În anii 2000, autostrada București – Ploiești – Brașov a apărut pentru prima dată explicit în programul de guvernare Năstase 2001–2004, alături de alte axe rutiere strategice. Până atunci, deși România avusese opt premieri și opt miniștri ai Transporturilor între anii ’90 și 2000, nu fusese pornit niciun proiect real de autostradă. Primul tronson de „drum de mare viteză” pentru public a fost abia București – Drajna, deschis în 2004.
Guvernul Tăriceanu (2005–2008) promitea „finalizarea lucrărilor începute la autostrada București – Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea – Borș”, însă la final de mandat România avea doar 260 km de autostradă, o bună parte moștenită din perioada comunistă. Guvernul Boc își propunea circa 1300 km de autostradă, dar a reușit construirea a doar 234 km, mult sub promisiuni.
Guvernul Ponta a reluat ambițiile. În programul de guvernare 2013–2016, a apărut explicit Autostrada București – Brașov și, în paralel, alte axe majore precum Sibiu – Râmnicu Vâlcea sau București – Alexandria – Craiova – Timișoara, dar în perioada 2013–2015 s-au construit doar 206 km de autostradă pe întreg teritoriul. Programele Grindeanu, Tudose și Dăncilă au repetat, în mare, aceleași promisiuni, introducând diverse tronsoane de Ploiești – Comarnic sau „Valea Prahovei”, fără ca proiectul Ploiești – Brașov să iasă efectiv din faza de studiu.
Episodul Șova–Ponta: corturi și promisiuni asumate
Pe tronsonul Comarnic – Brașov, cele mai sonore promisiuni au venit în timpul guvernării Ponta. Dan Șova, ministru al marilor proiecte, garanta că va „termina” autostrada până în 2016. Șova declara că, „chit că mă mut cu cortul pe autostrada Comarnic, tot o termin până în 2016”.
În realitate, a treia licitație pentru autostrada de pe Valea Prahovei a eșuat. Proiectul nu a avansat nici măcar la nivel de constructor selectat. Victor Ponta, premier la acea vreme, a legat și el discursul său politic de autostradă. El a afirmat în 2013 că dacă autostrada Comarnic – Brașov nu este gata până în 2016 „nu mai candidez” la alegerile parlamentare. Autostrada nu a fost gata, Ponta nu a mai ajuns parlamentar în 2016.
În martie 2024, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu spunea că autostrada Ploiești – Brașov ar putea fi gata „în 2030… pe acolo”, la „4 ani după lansarea licitațiilor pentru execuție”.
