De unde provine termenul „narcisism” și de ce îl aplicăm frecvent?

Narcisismul – de la concept academic la trend viral pe TikTok

În era social media, termenul de „narcisism” a devenit un cuvânt-umbrelă, folosit frecvent pentru a descrie comportamente frustrante sau chiar toxice, dar adesea interpretate greșit. Inițial o noțiune psihologică complexă, acum termenul a devenit un element de cultură populară, alimentat de sfaturi rapide și afirmații adesea simpliste, distribuite virale pe platforme precum TikTok.

Narcisismul, un termen pretențios devenit banal

Înainte de a fi un termen de buzunar pentru etichete facile, narcissismul are rădăcini solide în psihologie: se referă la un spectru de comportamente, de la autoadmirație excesivă și nevoie de admirație până la dificultăți în a menține relații sănătoase. Cu toate acestea, în mediul online, discursul despre narcisism tinde să răspândească confuzii majore.

Pe TikTok, de exemplu, sfaturile despre cum să identifici un narcisist au devenit o adevărată modă. Un influencer recomandă chiar să fii atent „la agresivitatea pasivă” sau la comportamente subtile, pe care le consideră semne de narcisism. Dar în realitate, aceste indicații pot fi adesea interpretări greșite sau stereotipuri, iar confuzia între comportamente normale și cele patologice contribuie la stigmatizarea sănătoasă a unor aspecte ale personalității.

Ce înseamnă, de fapt, narcisi­s­mul?

Specialiștii avertizează asupra unui fenomen tot mai răspândit: folosirea exagerată a termenului pentru a descrie orice manifestație de egoism sau lipsă de empatie. Conform unui articol apărut recent, un narcisist real „creează dependență emoțională”, iar comportamentul său nu se limitează la simple manifestări de vanitate sau self-love exagerat.

De fapt, narcisismul patologic, cunoscut și sub denumirea de tulburare de personalitate narcisistică, implică un pattern de superioritate, nevoie constantă de admirație și lipsă de empatie față de cei din jur. Astfel, nu orice gest egoist sau indiferent este un indiciu clar de narcisism, ci doar anumite tipare de comportament care tulbură relațiile și funcționarea socială.

Impactul culturii digitale: între informare și dezinformare

Fenomenul este amplificat de dorința utilizatorilor de a învăța rapid și de a găsi răspunsuri imediate la problemele lor emoționale sau relaționale. Platformele de socializare, în special TikTok, sunt pline de clipuri care promit să dezvălui semne și soluții pentru a „detecta” narcisici într-un mod simplist și rapid.

Deși aceste recomandări pot avea uneori valoare educativă, ele încurajează o interpretare superficială a unor probleme complexe și pot alimenta stereotipuri sau prejudecăți. În plus, stigmatizarea acelor persoane considerate narcisice poate duce la excludere socială și dificultăți în diagnosticare, chiar dacă unele comportamente pot fi explicate și prin alte cauze.

O perspectivă echilibrată în timp ce fenomenul evoluează

În timp ce cultura online continuă să redefinească și să simplifice concepte psihologice, specialiștii atrag atenția asupra necesității de a avea o abordare mai nuanțată. Înlocuirea discernământului cu etichete rapide sau sfaturi de tip „cash” riscă să distorsioneze sensibilitatea față de problemele reale ale sănătății mentale.

Se pare că, pe măsură ce tot mai mulți tineri își încep căutările pentru înțelegerea propriilor emoții sau relații, se impune o discuție mai profundă, ghidată de profesioniști. În cele din urmă, conștientizarea și educația rămân cele mai eficiente arme împotriva dezinformării și stereotipurilor legate de termenul de narcissism, în timp ce platformele sociale trebuie să evolueze pentru a promova înțelepciune și empatie, nu doar click-uri și reacții rapide.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu